Avocatul Poporului monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID
Avocatul Poporului (AP) precizează că monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID, menţionând că persoanele internate nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi şi că instituţia „are obligaţia să supravegheze tratamentul aplicat oricărui cetăţean aflat în locuri de detenţie”.
AP informează că, în activitatea sa de monitorizare, a solicitat mai multe informaţii şi documente şi a cerut ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de AP.
„În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele COVID nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de COVID, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării. În baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP (Mecanismul Naţional de Prevenire) are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea”, potrivit unui comunicat al AP, transmis, joi, AGERPRES.
În aplicarea mandatului său constituţional, Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte încă din anul 2014 atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română, menţionează AP.
„În accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţa proprie, este considerat loc de detenţie, iar prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri”, subliniază AP.
Conform sursei citate, legislaţia română a transpus astfel în dreptul intern legislaţia internaţională şi europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.
Avocatul Poporului aminteşte că în anii 2014 şi 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc. De asemenea, membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu cei ai Ministerului Sănătăţii, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.
„Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voinţa proprie. În mod similar, legislaţia elaborată în cadrul ONU are aceleaşi cerinţe. Transparenţa administrării acestor locuri este esenţială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile şi demnitatea umană”, a afirmat AP.
Conform sursei citate, în Europa există 46 ţări în care sunt organizate şi funcţionale Mecanisme Naţionale de Prevenire, care au acelaşi tip de competenţe, dintre care sunt amintite: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Digi 24, că nu poate înţelege cum spitalul devine un centru de tortură.
Întrebat referitor la faptul că spitalele din linia întâi, dar şi mai multe spitale de suport au primit o notificare din partea AP în care li se cere să trimită o serie de documente, Nelu Tătaru a spus: „Din punctul de vedere al chirurgului, nu pot înţelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul aplicat este o tortură, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu COVID, salvând vieţi, în acest moment par a suporta o anchetă. Din punctul de vedere al ministrului Sănătăţii, mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum. Nu consider normal lucrul care se întâmplă sau faptul că, după o perioadă grea, când s-au relaxat lucrurile, vine cineva să te întrebe, nu o parte medicală, îţi pune un stigmat de centru de detenţie”.
El a adăugat că nu s-au primit sesizări de rele tratamente.
Sursa: www.agerpres.ro
- Judecătoarea Adriana Stoicescu: Să nu îl uitați pe Becali la preselecțiile pentru CCR
Judecătoarea Adriana Stoiescu intervine în plină fierbere politică privind numirea de noi judecători la Curtea Constituțională a României. După ce PNL a anunțat că vrea să îl impună pe Emil Boc, fiindcă are studii juridice, UDMR a crescut miza și a atenționat că are trei candidați care s-ar potrivit perfect la CCR. Stoicescu face mișto și spune … - Copii captivi în Bosnia: 31 de minori, din diferite țări ale Uniunii Europene, salvați dintr-o rețea de trafic susținută de oficiali ai statului
31 de copii, din mai multe țări europene – inclusiv Italia, Croația, Spania și Franța – erau ținuți într-o casă izolată din Bosnia, fără să știe de ce se află acolo. Totul a ieșit la iveală după ce o fetiță de 12 ani a fugit și a cerut ajutorul trecătorilor, declanșând o intervenție polițienească care … - Ștefan Oprea: AUR a venit în CGMB să miște lucrurile. Nicușor Dan și-a petrecut timpul pozând în “salvatorul României”, ignorând cu bună știință obligațiile de zi cu zi față de cetățenii Capitalei
După patru luni de la începutul anului, Capitala României are, în sfârșit, un buget aprobat pentru 2025. Primarul general Nicușor Dan a fost în toată această perioadă mai preocupat de campania sa electorală pentru alegerile prezidențiale decât de îndeplinirea mandatului primit de la bucureșteni, acuză Ștefan Oprea, liderul consilierilor AUR din CGMB. În timp ce … - Lupta pentru CCR se intensifică: Emil Boc, în cursă, UDMR pregătește mai mulți candidați
Mandatele a trei judecători ai Curții Constituționale se apropie de final, iar în loc de transparență și competență, scena politică e dominată de jocuri de culise, ambiții personale și lupte pentru influență. Emil Boc, Mihai Busuioc, Robert Cazanciuc și alții intră într-o bătălie în care interesul public pare să fie ultima preocupare. UDMR, la rândul … - Bătălia pe putere continuă: Crin Antonescu îi sugerează lui Nicușor Dan să se retragă
Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, respinge ideea unui candidat unic propus de Nicușor Dan și lansează un mesaj tranșant: cei care nu au șanse reale ar trebui să se retragă din cursă. Crin Antonescu, candidatul susținut de coaliția de guvernare pentru alegerile prezidențiale, a reacționat dur la propunerea lui Nicușor Dan …
