Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, la evenimentul de nivel înalt privind securitatea climatică şi dreptul internaţional desfăşurat în marja sesiunii la nivel înalt a AG ONU, că schimbările climatice reprezintă ”un multiplicator al ameninţărilor la adresa stabilităţii şi securităţii globale”, întrucât determină consecinţe imediate, printre care penurie alimentară şi mişcări forţate de populaţie.
Evenimentul de nivel înalt cu tema Staying ahead of the Curve – Climate Security and International Law a avut loc, vineri, la New York, în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Reuniunea a fost găzduită de ministrul german al Afacerilor Externe Annalena Baerbock şi de ministrul Afacerilor Externe din Palau, Gustav Aitaro. La dezbateri au mai participat ministrul mediului din Somalia, precum şi Martin Griffith, sub-secretar general al ONU pentru afaceri umanitare şi ajutor umanitar de urgenţă, Patricia Galvao Teles, membru în Comisia de Drept Internaţional, reprezentanţi ai Secretariatului Forumului Insulelor din Pacific, arată MAE, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă.
Ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat, în cadrul intervenţiei sale, că fenomenul schimbărilor climatice este un multiplicator al ameninţărilor la adresa stabilităţii şi securităţii globale, întrucât determină consecinţe imediate, printre care penurie alimentară, mişcări forţate de populaţie şi alte efecte, afectând în special categorii de populaţie fără acces la resurse financiare.
Totodată, el a prezentat eforturile României pentru a răspunde fenomenului schimbărilor climatice, inclusiv prin aderarea la Acordul de la Paris şi participarea la nivel înalt la Summiturile pentru Climă, subliniind importanţa rezultatelor din cadrul COP27, care va avea loc în Egipt. Aurescu a arătat că România este un promotor al conexiunii dintre schimbările climatice şi securitate, prin susţinerea abordării subiectului la nivelul ONU, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU şi inclusiv prin participarea în cadrului Grupului de prieteni pentru climă şi securitate (Group of Friends on Climate and Security).
De asemenea, el a explicat necesitatea analizării abordării, în cadrul dreptului internaţional, a impactului creşterii nivelului mărilor şi oceanelor, ca efect direct al schimbărilor climatice, întrucât acest fenomen are impact, în mod major, asupra statelor insulare mici şi statelor cu regiuni de coastă joase, ameninţând inclusiv drepturile acestora la spaţii maritime şi la resursele din acestea, respectiv integritatea lor teritorială şi suveranitatea acestora atunci când porţiuni ale teritoriului sau chiar întregul teritoriu sunt inundate permanent.
Aurescu a prezentat activitatea sa aplicată pe acest subiect la nivelul Comisiei de Drept Internaţional (CDI), al cărei membru este, inclusiv în calitatea sa de copreşedinte al Grupului de Studiu privind creşterea nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional (Sea-level rise in relation to international law) – subiect care prezintă importanţă deosebită la nivel internaţional – creşterea nivelului mărilor şi oceanelor reprezentând un efect nemijlocit şi grav al schimbărilor climatice –, din perspectiva implicaţiilor sale juridice complexe pentru un număr de aproximativ 140 de state care sunt afectate direct sau indirect de acest fenomen.
”De asemenea, a prezentat First Issues Paper, un document substanţial pe care l-a co-autorat în anul 2020 şi care a fost dezbătut anul trecut în cadrul Comisiei, în care este analizată problema creşterii nivelului mărilor din perspectiva dreptului mării. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat că dreptul internaţional are un rol esenţial în adaptarea la aceste provocări şi ameliorarea unora dintre efectele dramatice asupra statelor afectate de acest fenomen”, mai arată MAE.
Ca posibile soluţii concrete care pot fi avansate de comunitatea internaţională, ministrul Bogdan Aurescu a propus analizarea posibilităţii înfiinţării unui Fond internaţional dedicat consolidării costiere pentru statele afectate de fenomenul creşterii nivelului mărilor şi oceanelor şi care nu pot suporta singure costurile aferente. De asemenea, a prezentat una dintre soluţiile discutate în cadrul Comisiei – aşa-numita „îngheţare” a liniilor de bază de la care se măsoară spaţiile maritime, adică decizia statelor de a nu mai aduce la zi coordonatele geografice ale liniilor de bază, soluţie de natură să protejeze juridic titlul/dreptul statelor la spaţii maritime şi la resursele acestora.
Ela dat asigurări că România va rămâne un actor activ în promovarea acestui subiect deosebit de important pentru pacea şi securitatea internaţională, inclusiv prin încurajarea identificării unor măsuri adecvate prin intermediul dreptului internaţional.
