Dezastru în gestiunea locuințelor ANL: Agenția nu știe ce are în patrimoniu și a produs prejudicii de zeci de milioane de lei
Curtea de Conturi a scos la iveală grave deficiențe în activitatea Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL): lipsa unei evidențe clare a locuințelor deținute sau vândute, prejudicii de peste 47 milioane lei, investiții abandonate și creanțe nerecuperate în valoare de zeci de milioane. ANL nu doar că nu știe ce deține, dar continuă să funcționeze în haos contabil, fără monitorizare eficientă și fără mecanisme reale de recuperare a banilor publici.
Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), instituția care ar trebui să ofere locuințe pentru tineri și să gestioneze eficient fondurile publice, se confruntă cu un haos administrativ de proporții, conform ultimului raport al Curții de Conturi pentru anul 2023. Raportul evidențiază o realitate alarmantă: ANL nu are o evidență clară și completă a propriului patrimoniu – nu știe câte locuințe are, câte a închiriat sau a vândut și nici sumele pe care ar trebui să le încaseze din acestea.
Fără monitorizare, fără venituri sigure
Documentul arată că ANL nu deține o evidență exhaustivă a veniturilor și nici o garanție că sumele aferente programului de locuințe pentru tineri sunt corect încasate. Mai mult, nici Ministerul Dezvoltării nu are o viziune clară asupra necesarului de finanțare real, iar lipsa unei corelări între veniturile ANL și bugetul de stat duce la alocări ineficiente.
Investiții pierdute și prejudicii majore
Situația este agravată de existența a 240 milioane de lei investiți în obiective fie abandonate, fie finalizate, dar păstrate nejustificat în evidențele contabile. În paralel, agenția nu a constituit provizioane pentru procesele aflate pe rol, deși acestea presupun riscuri de peste 32 milioane de lei.
În plus, ANL are 11 obiective cu o vechime de peste 15-20 de ani pentru care s-au plătit 1,4 milioane de lei pentru proiectare, însă lucrările nu au fost niciodată demarate.
Cartierul Henri Coandă și alte pierderi
Un alt punct nevralgic îl constituie deciziile instanțelor în cazul cartierului Henri Coandă din București, care au produs un prejudiciu de 47,4 milioane de lei patrimoniului ANL. În paralel, instituția riscă să mai piardă bani prin vânzarea unor locuințe la prețuri subevaluate, raportate la valorile de acum 15-20 de ani, neactualizate la piața imobiliară actuală.
Creanțe ignorate, datorii neîncasate
Lipsa unei evidențe clare a creanțelor este un alt semnal de alarmă. Din cele 289 de primării care folosesc locuințe ANL, doar 80 au fost luate în calcul pentru încasarea chiriilor. În 2023, ANL a încasat 28,3 milioane de lei din chirii, 111,7 milioane din vânzări și doar 235.000 de lei din penalități – sume mult sub potențialul real, având în vedere neîncasările sistematice.
Mai grav, în bilanțul contabil ANL au fost menținute creanțe de 44,6 milioane de lei la capitolul „decontări în curs de clarificare” fără ca instituția să facă vreun demers pentru recuperarea sau clarificarea acestora. Alte creanțe, în valoare de 10,6 milioane de lei, au fost supraevaluate, deși șansele de recuperare sunt minime – într-un caz concret, s-au recuperat doar 6.000 de lei în opt ani de la un debitor condamnat penal.
Contabilitate haotică și lipsă de transparență
Curtea de Conturi a mai identificat și un aspect grav legat de respectarea normelor contabile: ANL a înregistrat în 2023 venituri de 134,2 milioane de lei care provin, de fapt, din anii anteriori, încălcând principiul separării exercițiilor financiare.
În lipsa unor reforme structurale și a unei digitalizări reale, Agenția Națională pentru Locuințe pare să funcționeze după reguli paralele cu responsabilitatea fiscală și administrativă. Banii publici sunt cheltuiți fără control, locuințele sunt vândute la prețuri neactualizate, iar datoriile rămân, în mare parte, neîncasate.
O concluzie tristă, dar clară: ANL nu doar că nu știe câte locuințe are, dar nici nu pare să vrea să afle. Iar prețul pentru această lipsă de viziune și rigoare îl plătesc cetățenii.
