Anularea alegerilor prezidențiale a devenit un subiect de maximă îngrijorare în România, deși această măsură este profund ilegală și contravine principiilor democratice și constituționale. Mai multe surse indică faptul că această decizie ar putea deveni realitate, sub pretextul unor nereguli administrative sau presiuni politice. Cu toate acestea, există cel puțin 10 motive legale care demonstrează că o astfel de decizie nu are temei juridic:
- Articolul 1 din Constituția României – România este stat de drept, democratic și social. Anularea alegerilor subminează acest principiu fundamental.
- Articolul 36 din Constituție – Dreptul la vot este garantat. Anularea alegerilor ar încălca acest drept fundamental al cetățenilor.
- Articolul 81 din Constituție – Mandatul președintelui este obținut prin alegeri libere. Anularea contravine mecanismului constituțional de alegere a șefului statului.
- Deciziile anterioare ale CCR – Curtea Constituțională a stabilit prin jurisprudență că alegerile nu pot fi invalidate fără dovezi clare și irefutabile de fraudă masivă.
- Legea 370/2004 privind alegerea președintelui – Prevede că anularea alegerilor este posibilă doar în cazul unor vicii majore de procedură, ceea ce nu a fost demonstrat în acest caz.
- Principiul suveranității poporului (Articolul 2 din Constituție) – Deciziile majore, precum alegerea președintelui, aparțin exclusiv poporului și nu pot fi anulate de alte instituții fără un temei juridic solid.
- Articolul 20 din Constituție – Drepturile și libertățile cetățenești, inclusiv dreptul la vot, nu pot fi restrânse sau anulate, iar România este obligată să respecte tratatele internaționale privind drepturile omului.
- Legea privind contenciosul administrativ – Orice anulare a unui proces electoral trebuie să treacă printr-o verificare riguroasă a instanțelor, iar termenul pentru contestare a expirat.
- Lipsa unei fraude masive dovedite – Nu există probe suficiente care să justifice anularea alegerilor în totalitate, conform standardelor legale.
- Respectarea principiului proporționalității – Chiar dacă ar exista nereguli, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu impactul acestora, iar anularea alegerilor este o măsură extremă și disproporționată.
Această situație deschide o rană adâncă în democrația românească și creează un precedent periculos. Cetățenii au dreptul să-și exprime votul și să decidă viitorul țării fără intervenții arbitrare sau jocuri politice care să submineze procesul electoral. România riscă să alunece pe o pantă nedemocratică dacă astfel de măsuri devin realitate.
