CCR explică de ce urmărirea tranzacţiilor unei persoane care nu e inculpată este neconstituţională
CCR a găsit neconstituţionale mai multe prevederi legate de metodele de supraveghere folosite de autorităţi în cursul urmăririi penale. În motivarea deciziei, judecătorii Curţii arată că urmărirea tranzacţiilor unei persoane poate încălca drepturi şi libertăţi.
În motivarea deciziei 421/2020, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) arată că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane aflate în faza urmăririi penale se caracterizează printr-un grad ridicat de intruziune în viaţa privată, motiv pentru care poate duce la încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale persoanei.
Tocmai de aceea, persoanele vizate de aplicarea unei asemenea metode de supraveghere trebuie să poată contesta măsura, motiv pentru care se impune „o obligaţie pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislaţiei interne, a unui <recurs efectiv> care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.
„Nu poate fi reţinută nici susţinerea reprezentantului Ministerului Public consemnată în încheierea de sesizare, în sensul că solicitarea de informaţii privind tranzacţiile financiare nu constituie o ingerinţă în viaţa personală. Dimpotrivă, tranzacţiile financiare ale unei persoane sunt de natură a oferi date despre încasările, plăţile, achiziţiile de bunuri şi servicii pe care o persoană le face cu titlu obişnuit sau doar în anumite perioade de timp, informaţii inclusiv cu privire la sănătatea (dacă ne gândim la servicii cu caracter medical) sau, cum este cazul în speţă, cu privire la localizarea persoanei la un moment dat”, argumentează judecătorii CCR.
Prin decizia amintită, CCR a hotărât că imposibilitatea de a contesta modul în care anchetatorii obţin date privind tranzacţiile financiare este neconstituţională. Sesizarea a fost formulată la CCR de către instanţa supremă, în urma unui proces deschis de judecătorul Horaţius Dumbravă.
În cursul urmăririi penale, procurorul poate cere supravegherea tehnică pentru cel mult 30 de zile, aceasta fiind dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul solicitant.
Potrivit Codului de procedură penală, procurorul poate executa supravegherea tehnică sau poate cere unui organ de cercetare penală să o realizeze. Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
– accesul la un sistem informatic;
– supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
– reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
– utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
– participarea autorizată la anumite activităţi;
– livrarea supravegheată;
– obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Dintre toate acestea, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane a făcut obiectul analizei CCR, decizia urmând să devină obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, cele mai întâlnite au legătură cu securitatea naţională, traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, şantajul, violul, evaziunea fiscală şi corupţia.
Sursa: www.mediafax.ro
- Ciucu: ”STB este în prag de faliment!” / A uitat să spună că STB este administrat de corupții din PNL
La doar câteva zile de la preluarea mandatului de primar general, Ciprian Ciucu a organizat prima sa conferință de presă în care a atras atenția asupra situației financiare dificile a Primăriei Municipiului București și, în special, a Societății de Transport București (STB). Edilul a afirmat răspicat că STB este „aproape de faliment” din cauza datoriilor … - Românce în dosarul Epstein. Zeci de mii de euro trimiși într-un cont din Iași
Departamentul de Justiție al SUA a publicat vineri câteva mii de documente din „Dosarul Epstein”. Printre acestea se numără și câteva care fac referire direct la România. Mai exact, este precizat faptul că un studiu realizat în urma condamnării lui Epstein din 2008 arăta că aproape două treimi din femeile traficate pentru prostituție la nivel … - Marș în memoria victimelor Revoluției: „Morții nu mai au răbdare. Nu uităm”
Un marș memorial va avea loc sâmbătă, începând cu ora 17.00, pe traseul Piața Victoriei-Piața Universității-Piața Revoluției. Marșul este intitulat „Marșul Eroilor” și a fost anunțat pe Facebook, unde peste 200 de persoane s-au arătat interesate. „În decembrie 1989, aproape 1200 de eroi-martiri ne-au dat libertat. După 36 de ani, fii vocea lor și cere … - Rusia a pus capăt acordului militar încheiat cu România în 1994
Federația Rusă a pus capăt acordurile militare bilaterale încheiate în anii 90 cu 11 țări, printre care și cel încheiat cu România în martie 1994. Au fost, de asemenea, reziliate acordurile parafate cu state precum Germania, Marea Britanie și Polonia. Prim-ministrul rus Mihail Mișustin a semnat un decret prin care instruiește Ministerul Apărării să pună … - Nicușor Dan, protectorul mafiei din justiție: Întâlnirea cu magistrații, ținută la secret
Presa la poartă România are oficial un președinte care vorbește despre statul de drept, dar îl negociază în spatele ușilor închise. Nicușor Dan a organizat o întâlnire cu magistrați în secret, fără informare publică, fără transparență și fără acces pentru presă. Jurnaliștii au fost ținuți la poartă, ca într-un stat captiv, nu într-o democrație europeană. …
