Demisia lui Klaus Iohannis reprezintă prima mare victorie a opoziției în lupta împotriva unui regim care a sfidat voința poporului și a încercat să rămână la putere prin mijloace abuzive. Sub presiunea forțelor suveraniste – AUR, SOS, POT – și cu sprijinul neașteptat al USR, Iohannis a fost forțat să renunțe la mandatul pe care îl prelungise ilegal.
Blocarea alegerilor prezidențiale și prelungirea artificială a mandatului lui Iohannis au fost încercări disperate ale sistemului de a-și menține controlul asupra țării. În ciuda jocurilor de culise și a deciziilor controversate ale Curții Constituționale, opoziția a reușit să transforme această criză într-un punct de cotitură pentru România.
Însă victoria nu este completă. Guvernul Ciolacu, un executiv lipsit de legitimitate, trebuie să urmeze același drum. PSD și PNL nu mai pot pretinde că guvernează în interesul românilor, iar judecătorii CCR, cei care au girat acest abuz, trebuie să răspundă pentru deciziile lor.
AUR, SOS, POT și USR au demonstrat că doar prin unitate se poate pune capăt dominației partidelor trădătoare. Următorul pas este reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale și resetarea completă a scenei politice. România are nevoie de un nou început, fără trădători și fără manevrele unui sistem corupt.
