Astăzi este o zi mare și sfântă atât pentru creștinii ortodoxi cât și pentru creștinii catolici. Cu toate acestea motivele sunt diferite, chiar dacă asemănătoare.
Creștinii catolici astă sărbătoresc învierea lui Isus Cristos, fiul lui Dumnezeu. În aceeași zi creștinii ortodoxi celebrează intrarea Domnului Isus Hristos în Ierusalim, urmând ca dumimica viitoare să fie Paștele.
Dar de ce nu au reușit creștinii să se înțeleagă asupra acestui moment foarte important al lumii?
Există totuși ani în care această zi este aceeași dar și ani în care diferența este cu mult mai mare.
Totul pornește de la modul în care cele două biserici au ales să implimenteze calendarul modern.
Paștele este ziua sfântă la care catolicii și ortodoxii sărbătoresc învierea din morți a lui Isus CHristos. În vinerea dinaintea duminicii Paștelui Isus este urcat pe cruce, unde își găsește sfârșitul.
Acesta este coborât, spălat și dus într-un mormânt săpat în cruce. O piatră mare a fost pusă peste intrare.
În a treia zi de la momentul morții corpul său nu mao este găsit în interiorul mormântului. Așa cum anunțase, Isus CHristos a Înviat din morți.
Vestea s-a dus cu repeziciune.
În anul 325 toate bisericele creștine din lume s-au întâlnit în cadrul unui sinod. Scopul era stabilirea zilei de Paște, sărbătorită la momente diferire de fiecare. Era necesar un compromis bazat pe adevăr.
Întotdeauna Paștele creștin s-a sărbătorit după cel evreiesc. Între cele două și semnificația este diferită deoarece evreii nu îl recunosc pe Isus CHristos ca pe fiul lui Dumnezeu. Se respectă această ordine deoarece așa a și fost ea: Isus a mâncat cu apostolii, Cina cea de Taină, în ziua de Paște evreiesc, adică înainte de înviere. Deci Paștele evreiesc și cel creștin nu doar că poartă simboluri diferite dar sunt și momente diferite.
La acel Sinod problema părea rezolvată, dar interesele politice aveau să predomine.
Imperiul Roman avea să apună. El se va împărți politic în Imperiul Roman de răsărit și cel de apus. În 1504 biserica nu a mai putut rezista unită și are loc marea schismă. A fost momentul la care politicul și setea de putere a învins cel puțin 1000 de ani de creștinătate. Fiecare împărat dorea propria biserică asupra căreia să își exercite controlul.
În cele din urmă Biserica Catolică nu a mai respectat principiul că Paștele creștin este după cel evreiesc și a optat pentru o modalitate de determinare a echinopțiului de primăvară diferit.
