România produce mai multă energie decât mare parte dintre statele europene, dar are cel de-al treilea preţ din Uniune.
În România, una dintre ţările Uniunii Europene care au dependenţa cea mai mică de importuri în materie de energie, preţurile la curentul electric sau gaze sunt printre cele mai mari din întreaga piaţă comunitară. România a fost una dintre ultimele ţări europene care a liberalizat piaţa energetică: până la 1 ianuarie 2021, toţi cei aproximativ 6 milioane de consumatori casnici plăteau acelaşi preţ negociat de stat cu furnizorii de energie. Liberalizarea a adus peste 100 de furnizori dar, paradoxal, energia s-a scumpit cu 25%, între august 2020 şi august 2021. În anul ce a urmat, criza globală a preţurilor energiei şi consecinţele sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei au venit suplimentar peste o Românie deja iritată de pandemie şi scumpiri.
Legi proaste, căpuşe politice, speculanţi neprinşi
În orăşelul monoindustrial din vestul ţării, în care singura sursă de venit, mineritul, s-a închis, locuinţele se încălzeau, de vreo trei sute de ani, cu cărbuni, păcură sau lemne. În urmă cu un an, Daniel B, inginer pensionat, a renunţat la sobele cu lemne din locuinţa de patru camere în care trăieşte împreună cu soţia şi cei doi copii elevi pentru o centrală pe bază de curent electric. De atunci, liberalizarea pieţei din 2021 şi actuala criză energetică i-au mărit de patru ori costul curentului. L-ar fi costat lunar mai mult de o treime din pensia lunară doar pe electricitatea consumată. A găsit printre ofertele din piaţă una mai convenabilă – dar nu îşi explică cum o ţară cu resurse energetice proprii practică printre cele mai mari tarife din Europa.
Pe 27 iulie 2022, megawattul livrat în România costa 516 euro. În Franţa şi Italia era puţin mai scump, dar ambele ţări au standarde de viaţă de G7. În Polonia, preţul în aceeaşi zi era de 235 de euro/mwh iar în Finlanda de doar 83 de euro. „România are rezerve de gaze, atât ca potenţial de extragere cât şi ca depozite. Dar”, comentează, pentru Deutsche Welle, consilierul pe probleme de securitate energetică Cosmin Păcuraru, „în ultimii ani nu au mai fost oferite licenţe de explorare şi extracţie de gaze. Nici nu s-a mai investit în capacităţi de energie electrică. Piaţa de energie este defectuos organizată şi a permis apariţia brokerilor care au cumpărat cu multe luni în urmă la preţuri de nimic să manipuleze piaţa”.
Şi brânza s-a scumpit considerabil
De altfel, în prima şedinţă de guvern din august, imediat după acea zi cu preţuri record, premierul Nicolae Ciucă a ordonat instituţiilor de control ale statului să verifice dacă nu este vorba despre practici neconcurenţiale şi speculă în piaţă. Cum s-a ajuns aici explică tot Păcuraru: „În ultimii ani nu a fost elaborată o strategie energetică naţională. La nivelul deciziilor politice lipsesc profesioniştii. Iar sistemul energetic este căpuşat de firme inutile, invenţii ale unor politicieni pentru a răsplăti cu posturi bine plătite clienţi politici fără experienţă în energie şi care consumă banii din energie”.
Curentul mai scump, combustibili mai scumpi – mâncarea mai scumpă şi ea fiindcă, vorba românului, brânza e pe bani. Iar banii s-au tot scumpit şi ei, în ultima vreme.
În piaţa Obor din Bucureşti, doamna Aurora vinde brânzeturi şi mezeluri de la un producător tradiţional. „De câteva săptămâni se cumpără mult mai puţin. Poate şi pentru că tinerii sunt plecaţi în concedii. Dar au rămas în oraş doar pensionarii, care, de când cu scumpirile, se gândesc de două ori înainte de mai cumpăra ceva”.
În luna iunie 2022, inflaţia anuală a fost în România de 15%. Banca Naţională estimează o temperare a creşterilor de preţuri şi o plafonare la acest nivel a inflaţiei. Apoi, până la sfârşitul anului, o descreştere uşoară, chiar dacă nu tocmai pe măsura scumpirilor recente. Ar urma, spune pentru Deutsche Welle Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale de la Bucureşti, ca „anul viitor, spre final, să revenim cu inflaţia la parametri rezonabili. Şi doar în cazul unor accidente sau derapaje semnificative, cauzate de conflictul din Ucraina sau de criza energetică, se mai poate lua în sus. Oamenii se pot aştepta la preţuri care să nu mai crească. Probabil vor rămâne la acelaşi nivel. Ce a fost mai greu, însă, cred că a trecut”.
Cristian Ştefănescu – Deutsche Welle
