Scumpirea exagerată a energiei electrice, majorarea taxelor și impozitelor, creșterea salariilor fără legătură cu productivitatea muncii, în timp ce deficitul comercial agroalimentar explodează, reprezintă ‘încă un brânci dat agriculturii și economiei românești de către cei care conduc România spre faliment’, susține președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
‘Facem de ani de zile apeluri la Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria să discute și să implementeze cu experți, cu asociațiile producătorilor agricoli, un program pe termen lung, mediu și scurt care să scoată agricultura și economia românească din criză. Astăzi se plătesc subvenții, dar rezultatul este zero pentru că nimeni nu este interesat să vadă ce produc aceste subvenții. Din 9,7 milioane de hectare, cât reprezintă teritoriul arabil al țării, 4,7 milioane de hectare sunt nefiscalizate. Proprietarii acestor terenuri se află, practic, în afara consultanței pe care ar trebui să o primească de la MADR, APIA, institutele de cercetare, Agenția Națională Fitosanitară etc. Și atunci, ne mai mirăm că agricultura românească este una neperformantă, falimentară?’, subliniază președintele LAPAR într-o analiză transmisă luni AGERPRES.
Acesta adaugă că situația este similară în toate sectoarele conexe agriculturii, de la producătorii de utilaje la cei de semințe. ‘Să mai spunem că industria chimică a României nu mai există. Petrochimia e în aceeași situație. În această situație, totul este cumpărat de la alții, la prețurile dictate de ei. Producția se duce către aceleași entități, dar, evident, la prețurile dictate de ele. În acest context, nu mai putem decât să constatăm că agricultura României a devenit un sector captiv, care depinde de alții’, avertizează Nicu Vasile.
În opinia sa, creșterea exagerată a tarifelor la energia electrică, începând cu 1 iulie, pune o presiune majoră asupra agriculturii și industriei alimentare, sectoare vitale pentru dezvoltarea economică a României. În 2024, acestea au înregistrat un deficit comercial de 4,8 miliarde de euro, în creștere cu 50% față de 2023 (3,2 miliarde euro), ceea ce arată că producția se realizează în pierdere pentru bugetul de stat, potrivit analizei LAPAR.
‘În timp ce prețul de vânzare al recoltelor agricole stagnează de câțiva ani, prețurile inputurilor au explodat (semințe, fertilizatori, utilaje agricole, mâna de lucru etc.). Guvernul actual, ca și celelalte, nu are un plan pentru a sprijini sectorul agricol, care vine după câțiva ani de secetă ce a provocat pierderi mari. Mulți fermieri și-au vândut fermele sau au intrat în insolvență, iar multe ferme sunt executate de creditori. Doritori să cumpere terenurile agricole sunt foarte mulți, mai ales fondurile de investiții, al căror unic scop este să-l vândă mai departe în profit și, în niciun caz, să dezvolte afaceri în agricultură. România riscă să piardă astfel controlul a peste 50% din suprafața agricolă a țării. Este un semnal de alarmă care ar trebui să dea de gândit celor care astăzi conduc țara’, se arată în analiza LAPAR.
Agricultorii, în special cei din pomicultură, viticultură și legumicultură, au fost afectați grav de scumpirea energiei, folosind echipamente consumatoare, precum depozitele frigorifice, liniile de sortare și serele, ceea ce le-a crescut semnificativ costurile operaționale.
‘Liberalizarea prețurilor la energie, fără măsuri de sprijin pentru sectoarele vitale pentru securitatea alimentară și națională, are efecte dezastruoase. Poate că Guvernul Bolojan, preocupat mai mult de lupta cu deficitul bugetar, a uitat de Economia Națională și de Agricultură, deși acest sector poate fi motorul dezvoltării economice a României, dacă va fi oprit exportul de profit și deficitul bugetului de stat se va reduce prin diminuarea importurilor de produse agroalimentare’, se mai arată în comunicatul LAPAR.
De asemenea, creșterea exagerată a tarifelor la energie scoate fermierii din piață, împiedicându-i să-și păstreze recoltele în silozuri în așteptarea unor prețuri mai bune. Costul însilozării, care depinde în mare măsură de energia electrică, ‘este exagerat de mare’, așa că fermierii sunt nevoiți să vândă recolta imediat, ‘chiar din lan’.
‘Anul acesta, ministrul Agriculturii se laudă cu o producție record de cereale, peste 14 milioane de tone, cea mai mare din ultimii ani, dar asta nu înseamnă că fermierii români vor câștiga. Prețul tonei de grâu atinge cote minime istorice din cauza supraproducției de grâu la nivel global. Acum au venit și raportările de producție și din emisfera nordică unde s-a încheiat recoltatul, avem supraproducție. De asemenea, avem supraproducție și în emisfera nordică, Rusia și Germania. România se află în trend pozitiv ca producție, dar costurile de la înființarea culturii până la recoltare au crescut cu circa 20% la noi, în condițiile în care în toată lumea, inclusiv în Europa prețurile de producție au scăzut (…)’, potrivit LAPAR.
Organizația agricultorilor avertizează că România a devenit dependentă de alte economii. ‘Azi agricultura României a devenit doar un sector care asigură protecție socială pentru unii și constrângeri pentru cei care vor să facă performanță prin diferite scheme de mediu primite de la UE pentru a fi îndeplinite’, se mai arată în analiza citată.
În ceea ce privește exportul pe profit, reprezentanții LAPAR explică: statul plătește subvenții fermierilor din fonduri europene și de la buget, mult mai mici decât în Occident și însoțite de numeroase constrângeri nejustificate. O mare parte din recoltă este cumpărată imediat, la prețuri derizorii, de marii traderi internaționali de cereale și alte produse agricole.
‘Deși fermierii români muncesc zi lumină, cu expuneri mari datorită factorilor climatici, economici și sociali, cel mai mare profit îl obțin traderii internaționali care controlează comerțul global cu cereale. Cereale care se întorc, într-o mare parte, în România sub formă de produse finite. Nu avem o industrie alimentară dezvoltată pentru că marile grupuri de interese nu vor acest lucru. România trebuie să fie doar o piață de desfacere pentru produsele alimentare’, au adăugat reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
