Datoria externă totală a României a crescut constant în primele patru luni ale anului 2025, atingând un nivel record de aproximativ 209 miliarde de euro, echivalentul unei ponderi de peste 57% din PIB. Creșterea rapidă a datoriei, combinată cu un deficit al contului curent semnificativ, amplifică riscurile pentru stabilitatea financiară și expune țara la vulnerabilități pe piața internațională.
Conform raportului recent al Băncii Naționale a României, datoria externă totală a crescut cu 4,196 miliarde de euro între ianuarie și aprilie 2025, ajungând la 209,089 miliarde de euro. Din această sumă, creditele pe termen lung reprezintă aproximativ 158,968 miliarde euro (76%), iar cele pe termen scurt 50,121 miliarde euro (24%) .
Datele oficiale relevă că la sfârșitul lunii martie datoria externă a atins 205,407 miliarde euro, continuând trendul ascendent . În același interval, balanța contului curent s-a deteriorat, înregistrând un deficit de 10,103 miliarde euro, comparativ cu 6,289 miliarde euro în aceeași perioadă a anului anterior. Această deteriorare a crescut preocupările economiștilor privind sustenabilitatea finanțelor externe.
Raportul BNR arată că serviciul datoriei pe termen lung s-a îmbunătățit, cu o rată de 13,2% în perioada ianuarie–aprilie 2025, față de 19,6% în 2024, iar acoperirea datoriei pe termen scurt cu rezerve valutare a atins nivelul de 100%, comparativ cu 99,1% la finalul anului trecut. Totuși, dimensiunea și viteza creșterii datoriei externe au ridicat semne de întrebare legate de expunerea României la schimbări externe adverse și la volatilitatea piețelor internaționale.
Potrivit unei evaluări recente, datoria externă a reprezentat circa 57,3% din PIB în 2024, în creștere de la 56,5% în 2023. La această rată, România se află printre țările cu pondere ridicată a datoriei în PIB, ceea ce impune o atenție sporită la strategia de finanțare, în contextul unei deficite bugetare și al unei creșteri economice modeste.
Criticii avertizează că o dependență crescută de finanțarea externă poate provoca o dublă vulnerabilitate: la creșteri ale dobânzilor mondiale și la frânarea globală a fluxurilor de capital. În plus, un deficit al contului curent persistent reflectă dezechilibre structurale care urmează să fie remediate prin politici economice strategice. Deși BNR a menționat o acoperire adecvată a datoriei pe termen scurt, autorii de analiză economică avertizează că situația macro-fiscală rămâne fragilă.
Reprezentanții instituțiilor internaționale și agențiile de rating pot reacționa negativ la escaladarea datoriei externe, influențând costul de împrumut al statului român. Investitorii, de asemenea, ar putea solicita randamente mai mari, în contextul unor piețe globale instabile și al alegerilor din România, care adaugă incertitudine la orizontul politic și fiscal.
