Data alegerilor parlamentare se stabilește cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri

Luni, Camera Deputaților a adoptat proiectul potrivit căruia data alegerilor parlamentare, organizate ca urmare a expirării actualului mandat al Legislativului, se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înainte.

„În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării alegerilor”, prevede proiectul.

Proiectul a fost votat cu 180 de voturi ”pentru” 26 ”împotrivă” și 61 de abțineri.

Gabriel Andronache, deputat PNL a declarat că nu este normal ca Parlamentul să stabilească data alegerilor.

„PNL a depus un amendament care se referă la menţinerea în vigoare a dispoziţiilor actualei legi care reglementează alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sensul în care data alegerilor să fie stabilită de către Guvernul României. Această variantă legislativă aflată în vigoare este cea conformă şi principiilor morale. Nu credem că este normal ca Parlamentul să stabilească atunci când doreşte data alegerilor, având în vedere faptul că poate să prelungească sine die acest mandat. De altfel, această intenţie este străvezie. Din expunerea de motive, dacă o citim cu atenţie, vom vedea că iniţiatorii proiectului de lege vizează prelungirea mandatului parlamentar până în primăvara anului viitor”, a susţinut deputatul PNL, fiind citat de agerpres.ro.

• 
  Curățenie în MApN: Interviurile de angajare din Armată devin probe filmate
  Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a anunţat luni că a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul pe care l-a dat privind interviurile din comisiile de selecţie ale MApN, care vor fi filmate de acum înainte în toate unităţile din țară. „De ce? Pentru a elimina orice urmă de subiectivism şi pentru a închide definitiv abordarea de tipul «nu contează ce notă iei la scris, poate că, dacă nu eşti cine vor ei, te pică la interviu»”, a explicat Miruță, într-o postare pe Facebook. El a menţionat că, începând din 1 august, comisiile de selecţie din Ministerul Apărării sunt obligate să …
• 
  Arhitectura grupării criminale Manda-Vasilescu: firmele de casă și rețeaua PSD Dolj
  nformațiile furnizate de cetățenii terorizați de mafia PSD Dolj conturează un tablou extrem de sumbru și complex, descriind un fenomen clasic de „capturare a statului” la nivelul județului Dolj. Conform acestor date, o grupare politică și de interese economice a reușit să subordoneze absolut toate palierele de putere din regiune: administrația publică locală și județeană, instituțiile de forță, justiția, serviciile de informații și mediul de afaceri. Acest pol de putere este descris ca fiind orchestrat de figuri publice proeminente, printre care Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Ovidiu Flori, Cosmin Enea și Cosmin Vasile. Aceștia nu ar acționa doar ca lideri politici, ci …
• 
  Ce mai face Elena Lasconi? Investiții de peste 48 de milioane de lei ținute în afara evidenței contabile, plăți nelegale și bani publici gestionați defectuos la Primăria Câmpulung
  În timp ce Elena Lasconi și-a construit imaginea de politician al transparenței și al bunei administrări, documentele oficiale privind activitatea Primăriei Câmpulung arată o realitate mult mai puțin spectaculoasă. În spatele discursului public despre reformă și eficiență, administrația municipiului a funcționat cu investiții neînregistrate în contabilitate, plăți acceptate fără acoperire legală și deficiențe repetate în gestionarea banilor publici. Cea mai gravă constatare privește investițiile municipiului. Lucrări în valoare totală de 48.134.767 de lei, deja recepționate și puse în funcțiune, nu au fost înregistrate corespunzător în contabilitatea primăriei. Practic, patrimoniul și situațiile financiare ale municipiului nu reflectau realitatea, iar imaginea financiară prezentată …
• 
  Ciprian Demeter: Când puterea mimează conflictul, iar România trăiește din reflex
  Sunt momente când, privind scena politică românească, ai senzația că urmărești un teatru de umbre. În față, în lumina reflectoarelor, se joacă un spectacol al conflictului: președintele „se ceartă” cu liderii de partide, partidele „se luptă” între ele, se trimit declarații tăioase, se mimează rupturi dramatice. În spate, însă, într-un spațiu pe care ochiul public îl vede tot mai greu, se negociază aceeași pace rușinoasă: înțelegerea tacită că, dincolo de diferențe, toți au același interes – să nu deranjeze prea tare mecanismul din care trăiesc. Nu știm întotdeauna detaliile acestor înțelegeri, dar le simțim efectele. Le vedem în felul în …
• 
  Cine sunt marii beneficiari ai prescripției extinse de Înalta Curte contrar dreptului UE: Vâlcov, Burci, Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea, Nelu Iordache, Bogdan Olteanu, Lucian Duță, Marian Vanghelie, Elena Udrea, Ioana Băsescu și mulți alții
  Numeroși infractori dovediți, corupți sau evazioniști, aflați în pușcărie, au fost eliberați după ce instanțele au aplicat prescripția extinsă contrar dreptului european de către Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de judecătoarea Lia Savonea. Din pușcărie, infractorii condamnați au formulat căi extraordinare de atac, instanțele au aplicat prescripția extinsă de Înalta Curte și au ajuns la concluzia că faptele erau prescrise la momentul condamnării. Așa că infractorii au fost eliberați din pușcărie sau au scăpat de alte dosare pe care le aveau pe rol. Avem aici exemplele lui Ionuț Costea – cumnatul lui Mircea Geoană, fostul ministru de Finanțe …