Dan Voiculescu – un trecut ascuns în Securitate și urmările delapidării fondurilor statului
Dan Voiculescu, cunoscut pentru imperiul său media și influența politică din România post-decembristă, are un trecut întunecat, adânc înrădăcinat în Securitatea comunistă. Voiculescu a activat în direcția externă a Securității, unde a avut acces la informații și fonduri substanțiale destinate activităților statului comunist. Cu toate că, oficial, activitatea Securității a încetat în 1989, rețelele de influență și capitalul financiar au fost reconfigurate în beneficiul personal al unor oameni precum Dan Voiculescu.
Înainte de 1989, Voiculescu a fost implicat direct în gestionarea fondurilor Securității, menite să susțină acțiunile de influență externă ale regimului comunist. În această poziție privilegiată, el a acumulat o putere și un control financiar de neimaginat pentru acele vremuri. După căderea regimului, Voiculescu a fost unul dintre cei care au știut cum să transforme rapid aceste resurse în capital privat, folosind banii statului pentru a construi o avere personală impresionantă.
Una dintre metodele principale prin care Voiculescu a delapidat fondurile statului a fost preluarea unor companii strategice și active financiare ale Securității. În haosul anilor de tranziție, el a reușit să creeze un imperiu de afaceri, în principal prin intermediul GRIVCO și, mai târziu, al trustului său media. Latrina TV, parte din acest imperiu, a fost folosită drept unealtă de influență, promovând agende și interese ascunse, sub masca libertății de expresie. În realitate, Voiculescu nu a făcut altceva decât să perpetueze vechile tactici ale Securității, reambalate pentru o Românie democratică.
În mod ironic, în timp ce se prezintă drept un om de afaceri de succes și un „filantrop,” Voiculescu rămâne unul dintre simbolurile corupției și abuzului de putere în România post-comunistă. Transformarea fondurilor Securității în profit personal a fost o trădare a cetățenilor și o exploatare a haosului tranziției pentru a acumula avere și influență. Acest trecut întunecat pune în lumină caracterul său real, departe de imaginea publică construită prin intermediul trustului media pe care îl controlează.
