Dan Puric: Ca şi în timpul rezistenţei anticomuniste, şi acum, o mână de români, ăia care mai sunt, cu Biblia în buzunar şi Crucea în spate, se opun, în duh căci practic nu ai cum, unei armate copleşitoare care are ca ghid „directivele” primite din afară

Prezent la ediția 2023 a Zilelor Rezistenței de la Sâmbăta de Sus, actorul și regizorul Dan Puric a remarcat diferența dintre evenimentul respectiv și faptul că în Olanda, un bărbat a fost ales câștigător al unui concurs de frumusețe pentru femei.

El s-a referit și la secretarul adjunct al sănătății din SUA, care este un bărbat biologic care se consideră femeie.

„Dvs. faceți o sfântă comemorare a unor sfinți martiri, iar în Olanda la concursul de Miss a ieșit un transgender. Mai nou, transgenderul de la Casa Albă a spus că copiii trebuie îndopați cu blocatoare hormonale ca să nu mai ajungă să fie normali. Acolo e un amiral, bărbat, care se consideră femeie și umblă în fustă.

Nu puneți niște oameni, de o sfântă normalitate, în fața unor asemenea patologii. Și așa ajungem la „rezistența lor, dăinuirea noastră”. Pui mâna pe arme, dar pe alte arme: spirituale. Nu trebuie să deznădăjduim. Așa cum suntem noi aici, o mână de oameni, așa erau ei, cu un sistem.

Dvs faceți un simpozion într-o lume în care nici măcar cuvântul „patologic” nu e suficient. Dacă vă uitați la ce vine peste noi, este satanic. Și-atunci suntem exact în situația partizanilor. Și-atunci am zis: „Rezistența lor este dăinuirea noastră”. Rezistența este în plan istoric, dăinuirea este în planul duhului, al spiritului.

Dacă vă apropiați cu sufletul de ceea ce au făcut, o să vă simțiți indestructibili.

Să faceți un studiu antropologic: să vă uitați la privirea ăstora de astăzi. N-o să mai vedeți niciodată privirea lui Petre Țuțea.

Dacă doriți să vedeți icoana marii deznădejdi, uitați-vă la fotografia lui Avram Iancu, cu un an înainte să moară”, a spus Dan Puric.

Autorul „Omului frumos” a mai spus că situația partizanilor din munți se repetă în zilele noastre: de-o parte, forțe copleșitoare numeric, care au ca ghid „directive”, în timp ce o minoritate luptă având în spate învățătura creștină.

„Acest concentrat de neam românesc, că era o mână de oameni, nu ne-a lăsat o victorie, că n-au avut cum s-o câștige. Ne-au lăsat o atitudine sufletească indestructibilă: au pierdut pariul cu istoria, dar au câștigat în veșnicie.Dacă vă uitați la mărturisirile lui Ogoranu și ale altor partizani, o să vedeți că ei n-au luptat pentru beneficii personale, ei n-au luptat pentru posturi politice, ci pentru neam. Erau două forțe: securitatea, mii de oameni, care aveau în buzunar toate directivele partidului comunist, dar cheagul ăsta de români avea în buzunar Biblia.

Raportul de forțe e același, astăzi: unii au în buzunar directive, date de foruri internaționale, iar românul are în buzunar Biblia”, a menționat Dan Puric.