OpiniiPolitică

SUA a investit în România de 6 ori mai puțin decât în Ungaria

AM CUMPĂRAT ARMAMENT AMERICAN DE 3,834 MLD. $

La 7 octombrie 2001, Statele Unite au lansat asaltul asupra Afganistanului în cadrul  „Operation Enduring Freedom”, adică războiul global împotriva terorismului. A urmat, din 2015 până în 2021, „Operation Freedom’s Sentinel”. 

Acest război a costat America 2 300 miliarde de dolari, cam 8% din datoria publică gigantică de 28.400 miliarde de dolari a SUA, aproape 2.500 de soldați uciși și circa 20.000 de soldați răniți.

America va mai cheltui, în următorii 20-30 de ani, încă vreo 1.000 de miliarde de dolari pentru asistență acordată veteranilor, răniților și familiilor celor uciși. La finalul celor 20 de ani de război, rămâne în urmă un Afganistan recucerit aproape integral de regimul taliban, unul care a fost electrificat aproape complet, unde s-au reconstruit sute de km de drumuri, câteva zeci de spitale și sute de școli.

Talibanii au rămas cu echipamente militare sofisticate, preluate de la armata afgană, dispărută în doar 10 zile, cu rezerve bănești și cu o infrastructură mult mai bună decât cea pe care o lăsaseră coaliției victorioase în 2001.

AMERICA ÎN AFGANISTAN
2 300 miliarde $ cheltuiți
2 324 de soldați uciși

4 007 contractanți uciși
46 319 civili afgani uciși


Sursa: Brown University

Tot în anul 2001, România se chinuia să-și convingă viitorii aliați s-o primească în NATO și se străduia să fie primită în Uniunea Europeană. Cum își convingea Bucureștiul aliații s-o primească? Simplu: de exemplu, premierul britanic primea pe tavă, gratis, al treilea cel mai mare combinat siderurgic al Europei, Sidex Galați, pentru prietenul și sponsorul său, indianul Lakshmi Mittal.

Anul următor avea să vină cumpărarea, cu vreo 300 de milioane de dolari, a două fregate britanice vechi și slab echipate. 

Pentru a-l convinge pe sponsorul indian al lui Blair să se milostivească și să ne ușureze de povara a 5% din PIB-ul de atunci, adică Sidex-ul, România și-a îndatorat cetățenii cu vreo 3 miliarde de dolari în următorii 20 de ani, valoarea ajutorului de stat pe care Mittal l-a primit sub diferite forme.

De atunci, din 2001, România a mai încheiat contracte pentru achiziționarea de armament vestic, în principal american, în valoare de câteva miliarde de dolari, nu a primit nici măcar dreptul la off-set și a devenit unul dintre principalii aliați ai SUA.

Iată, de exemplu, ce aflăm din raportul întocmit de Defense Security Cooperation Agency, aflată în subordinea directă a Departamentului Apărării (DoD), privind vânzările de armament american către guverne străine:

În perioada 1950-2020, România a cumpărat armament american în valoare de 3.834 miliarde de dolari, Polonia în valoare de 16 miliarde de dolari, Ungaria în valoare de 218 milioane de dolari, Cehia în valoare de 965 de milioane de dolari. Germania a făcut achiziții de 18 miliarde de dolari, Italia a cumpărat de 4,8 miliarde de dolari, iar Spania, în valoare de aproape 12 miliarde de dolari. Să nu uităm, totuși, să menționăm că multe achiziții de armament american sunt încă în curs la noi.

COSTURI ISTORICE PENTRU AMERICA

În raportul înaintat Congresului SUA la 30 iunie 2021 de Inspectorul general special pentru reconstrucția Afganistanului, Special Inspector General for Afganistan Reconstruction,  instituție condusă de către John F Skopo, aflăm că, de la începutul anului fiscal 2002, SUA au cheltuit pentru „reconstrucția” Afganistanului suma imensă de 144,98 miliarde de dolari. Atenție, suma nu este actualizată, ci exprimată la costuri istorice!

Este adevărat că, din cele 120,32 miliarde de dolari, ce reprezintă cumularea principalelor opt fonduri prin care se finanțează „reconstrucția”, au mai rămas de plătit cam 6,68 miliarde de dolari, care probabil nu vor mai fi transferați.

Același raport, elaborat de o agenție federală americană, menționează că Ministerul Apărării de la Washington, în ultimul buletin Cost of War Report, din 31 martie 2021, indică suma de 837,3 miliarde de dolari ca fiind cheltuiala cumulată efectuată de acest minister pentru conflictul din Afganistan. La care ar trebui adăugați încă 49,6 miliarde de dolari cheltuiți acolo de Departamentul de Stat, USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) și alte agenții federale civile.

Departamentul Apărării de la Washington a calculat costul războiului din Afganistan la doar 837 de miliarde de dolari, dintre care 132 de miliarde de dolari ar reprezenta costul aferent „reconstrucției” țării.

„RECONSTRUCȚIA” AFGANISTANULUI DE CĂTRE SUA

83 mld. $ pentru forțele de securitate
21 de mld. $ în sprijinul economiei
9 mld. $ în lupta contra drogurilor
1,6 mld. $ în prevenirea migrației și asistența refugiaților
4 mld. $ pentru alte operațiuni de „reconstrucție”
16 mld. $ cheltuiți de diverse alte agenții civile americane

Raportul Inspectorului General pune, însă, în umbră suma avansată de către militari, precizând că Universitatea Brown a estimat costurile totale ale acestui război la 2.260 de miliarde de dolari. Aici sunt incluse și cele ale agențiilor civile în Afganistan și Pakistan, cheltuielile făcute de armata americană înainte de anul fiscal 2002, costurile (nu e clar dacă este vorba de cele de până acum sau de o estimare pe mai mulți ani), cu veteranii și urmașii acestora, precum și dobânda aferentă sumelor cheltuite de armată, care au fost împrumutate de către guvernul federal, adăugându-se datoriei publice federale.

Au fost opt fonduri americane care au rulat peste 120 de miliarde de dolari în Afganistan până la 30 iunie 2021:

• ASFF: Afganistan Security Forces Fund – fondul pentru finanțarea forțelor de securitate afgane;

• CERP: Commanders’ Emergency Response Program – programul pentru acțiuni urgente al comandanților;

• DICDA: Drug Interdiction and CounterDrug Activities – fondul pentru finanțarea activităților legate de interzicerea și combaterea drogurilor;

• ESF: Economic Support Fund – fondul pentru sprijin economic;

• IDA: International Disaster Assistance – fondul pentru asistență în cazul dezastrelor;

• INCLE: International Narcotics Control and Law Enforcement – fondul pentru controlul internațional al narcoticelor și pentru impunerea legii;

• MRA: Migration and Refugee Assistance – fondul pentru asistența acordată migranților și refugiaților;

• NADR: Non-Proliferation, Antiterrorism, Demining, and Related Programs – fondul pentru non-proliferarea terorismului, antiterorism, deminare și programe asociate.

83 de miliarde de dolari s-au pompat doar în forțele de securitate afgane, peste 21 de miliarde de dolari în sprijinul economiei, 9 miliarde de dolari în lupta contra drogurilor și 1,6 miliarde de dolari în prevenirea migrației și asistența refugiaților (probabil cei interni). La acești 120 de miliarde de dolari se adaugă aproape 4 miliarde de dolari pentru alte operațiuni de „reconstrucție” și 16 miliarde de dolari cheltuiți de către diverse alte agenții civile americane. Numai din 2015, de când s-a lansat „Operation Freedom’s Sentinel”, americanii au cheltuit peste 40 de miliarde de dolari.

Încă vreo 18 miliarde de dolari au fost trimiși în Afganistan de diverse ministere și agenții din propriile bugete, cei mai mulți, peste 11 miliarde de dolari, reprezentând asistență din partea Departamentului Apărării.

COMERȚUL BILATERAL UNGARIA-SUA E DUBLU FAȚĂ DE NOI

Mai trebuie spus că, în perioada anilor 2001-2021, România a primit sprijin financiar de câteva milioane de dolari din Statele Unite. A beneficiat, ce-i drept, de 63 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, dintre care 42 de miliarde de euro a încasat net de la Bruxelles (cu 21 de miliarde de euro a contribuit România la UE).

Americanii au cheltuit strict pentru „reconstrucția” Afganistanului 145 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât a cheltuit Uniunea Europeană pentru „reconstrucția” României.

În plus, noi am cumpărat, până acum, armament american în valoare de 4 miliarde de dolari. Adică am dat, nu am luat. Hai să vedem cam ce-am primit „la pachet”. Investiții străine directe din SUA? Aproximativ la fel de mult pe cât armament am cheltuit noi: 3,9 miliarde de dolari.

Poate avem, în schimb, un comerț bilateral impresionant? Aflăm tot din surse americane: am exportat în valoare de 2,6 miliarde de dolari și am importat cam de 1,4 miliarde de dolari în 2020.

Americanii au cheltuit strict pentru „reconstrucția” Afganistanului 145 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât a cheltuit Uniunea Europeană pentru „reconstrucția” României.

O fi ceva proporțional cu valoarea achizițiilor de armament? Păi să ne uităm la Ungaria, care a cumpărat armament american de 17 ori mai puțin decât a cumpărat România: are investiții americane de trei ori mai mari, adică 13,3 miliarde de dolari.

Cehia face investiții americane de 5,6 miliarde de dolari, Germania, de 162 de miliarde de dolari, Franța, de 91 de miliarde de dolari, Italia, de 31 de miliarde de dolari, Spania, de 38 de miliarde de dolari, Polonia, de 11 miliarde de dolari.

Ce are atunci, România în minus? De ce nu poate să primească și ea investiții americane precum alți aliați? Ce are Ungaria în plus față de România? Comerțul bilateral al ungurilor cu americanii e dublu față de noi!

Cifra de afaceri cumulată a companiilor multinaționale americane din Ungaria este, în 2018, de aproape 18 miliarde de dolari. În România, cifra de afaceri cumulată a companiilor multinaționale americane este, în același an, de doar 13,5 miliarde de dolari.

ROMÂNII AR FI AVUT ȘANSA SĂ CĂLĂTOREASCĂ FĂRĂ VIZE ÎN SUA

Ce a realizat România cu cei 42 de miliarde de euro pe care i-a primit și ce a făcut Afganistanul cu cei 145 de miliarde de dolari?! Iată, bunăoară, din sursele Băncii Mondiale,  indicatorul global al PIB/locuitor, la prețuri comparabile, adică la paritatea puterii de cumpărare: România – 31,945.7, iar Afganistan – 2,087.6.

Americanii au investit peste 80 de miliarde de dolari într-o armată de 300.000 de oameni care s-a predat în zece zile unor cete de vreo 80.000 de luptători tribali medievali.

La noi nu au dat niciun cent, ba chiar au încasat vreo 4 miliarde de dolari. Noi avem doar vreo 75.000 de militari, dar cred că măcar vreo două săptămâni și tot am rezista chiar și în fața armatei ruse.

Citește în continuare pe Qmagazine

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.
Back to top button