Curtea Penală Internațională (CPI) poate interveni și cerceta situații care încalcă normele fundamentale de drept internațional, dar competența sa este limitată la crime de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune, conform Statutului de la Roma. O lovitură de stat, ca act politic intern, nu este inclusă direct în aceste categorii, însă, dacă aceasta implică acte de violență masivă împotriva populației civile sau încălcarea sistematică a drepturilor fundamentale, CPI ar putea evalua cazul.
În cazul României, o eventuală sesizare ar trebui să demonstreze că anularea alegerilor prezidențiale și prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul la vot și la reprezentare democratică. Dacă acțiunile implică acte de persecuție politică sau represalii împotriva populației, ele ar putea fi analizate în cadrul crimei împotriva umanității, reglementată de articolul 7 al Statutului de la Roma.
De asemenea, CPI poate interveni doar dacă statul în cauză este semnatar al Statutului de la Roma (ceea ce România este) și dacă autoritățile naționale nu investighează sau nu pot investiga faptele respective. În cazul în care se dovedește că autoritățile române sunt complice sau incapabile să facă dreptate, CPI ar putea fi invocată ca ultimă instanță internațională.
Astfel, implicarea Curții Penale Internaționale ar depinde de caracterul și gravitatea faptelor asociate acestei presupuse lovituri de stat, dar și de probele care ar justifica această intervenție. Rămâne de văzut dacă situația din România va atrage atenția acestui for internațional.