Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le dă cu prescripția în cap judecătorilor români: contravine dreptului european
Toate cele peste 5.000 de decizii de încetare a proceselor penale ca urmare a intervenţiei prescripţiei date de instanţele din România după hotărârea CCR din 26 mai 2022 sunt contrare dreptului european, a hotărât, luni, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Potrivit sursei citate, instanţa europeană a analizat chestiunea aplicării deciziei CCR pe tema prescripţiei ca lege mai favorabilă în procesele de corupţie, un “mecanism” prin care în ultimul an mulţi inculpaţi de mare calibru, dar nu numai, au scăpat de răspunderea penală.
Judecătorii de la Luxemburg au hotărât că instanţele naţionale nu sunt autorizate să aplice un standard naţional de protecţie privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare.
“O asemenea repunere în discuţie ar avea astfel drept consecinţă agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripţiei timp de aproape patru ani în România.
Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda şi orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive şi efective. Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripţia prevăzute de dreptul naţional permit o reprimare efectivă a infracţiunilor legate de astfel de fraude.
Or, soluţiile jurisprudenţiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripţie a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracţiunile în discuţie care nu este compatibil cu cerinţele dreptului Uniunii.
Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de cauze de întrerupere unei perioade anterioare, în temeiul principiului legii penale mai favorabile (lex mitior).
Obligaţiile instanţelor naţionale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii şi necesara protecţie a drepturilor fundamentale Curtea aminteşte că instanţele naţionale trebuie să lase neaplicate reglementarea şi jurisprudenţa naţionale în cazul în care acestea conduc la prescrierea răspunderii penale într-un număr atât de mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, încât rezultă de aici un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infracţiuni”, a decis CJUE.
Reamintim, în acest context, că, recent, Otilia Argentina Negrilă, director operaţiuni în cadrul Credit Europe Bank Braşov, considerată creierul celei mai mari fraude bancare din istoria recentă a României, cu un prejudiciu de peste 7 milioane de euro, scapă de închisoare.
Mai exact, Curtea de Apel Braşov a decis încetarea procesului penal împotriva directoarei filialei bancare ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
O poziţie similară a adoptat şi Departamentul de Stat al SUA, într-un raport pe anul 2022, legat de criminalitatea organizată, în care a precizat că Înalta Curte (ÎCCJ) şi Curtea Constituţională a României (CCR) au emis decizii legate de prescripţie care “subminează eforturile de combatere a traficului de minori şi a traficului de persoane”.
Ca urmare a acestor decizii, zeci de traficanţi de persoane au scăpat nepedepsiţi, a transmis Departamentul de Stat al SUA în luna iunie.
