Cumulul pensie-salariu ar fi trebuit eliminat printr-o lege cuprinsă în pachetul 2 de măsuri asumat de Guvernul Bolojan și de Coaliția de guvernare. Între idee și faptă, au apărut dilemele. Ce se va întâmpla în Educație și Sănătate dacă se aplică măsura? Dilemele au triumfat temporar. Pe 29 august, Ilie Bolojan explica la Antena 3 că va amâna măsura.
„Nu s-a renunţat la ea, ci a fost amânată până pe la jumătatea lunii septembrie. Dacă se impune să faci o reducere, e normal să plece cel care are o sursă de venit. Să nu plece cineva care nu are decât această sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână, două să identificăm problemele”, spunea premierul, potrivit Libertatea.
Până la urmă interdicția privind cumulul pensie-salariu nu a fost cuprinsă în pachetul 2 de măsuri. Dar discuțiile au fost reluate pentru pachetul cu numărul 3. În acordul încheiat pe 17 decembrie de membrii Coaliției, măsura nu a fost amintită însă deloc. Rămâne un mister dacă se va aplica vreodată.
Cumulul pensie-salariu a învrăjbit Coaliția
Ideea de a interzice cumulul pensie-salariu a fost reluată în toamnă. Pe 29 octombrie, liderii Coaliției au bătut palma de principiu. Au stabilit ca ministrul Muncii să prezinte un proiect concret. Cotidianul a publicat la vremea respectivă o statistică pusă la dispoziție de minister.
,,În evidența CNPP exista, la nivelul lunii august 2025, un număr de 201.290 de beneficiari de pensie care realizau venituri în baza contractelor de muncă, potrivit datelor raportate de angajatori în declarațiile D112”, spuneau reprezentanții de la Muncă.
O lună mai târziu, din proiect erau scoase categoriile care aveau pensie pe bază de contribuție. Cumulul pensie-salariu avea să se aplice doar specialilor.
„Aş vrea să subliniez că vorbim de penalizare cu 85% din pensie doar în ipoteza pensiilor necontributive. Pensiile contributive nu sunt afectate cu nimic de această prevedere”, declara purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.
Săptămâna care s-a făcut lună și luna care s-ar putea face an
Calendarul exact dădea impresia că proiectul e pe ultima sută de metri înainte de a fi adoptat.
„Săptămâna viitoare proiectul, fie să intre într-o procedură parlamentară rapidă, fie să fie cuplat cu angajarea răspunderii pentru pensiile magistraților. Desigur, sub rezerva avizului CSM pentru acel proiect de lege”, a precizat purtătoarea de cuvânt, potrivit Agerpres.
„Săptămâna viitoare” s-a făcut luna viitoare și proiectul nicăieri. Între timp, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru pensiile magistraților, dar cumulul pensie-salariu tot nicăieri.
Interdicția privind cumulul pensie-salariu, marcată de excepții
După anunțul de pe 20 noiembrie al Ioanei Dogioiu au început certurile în Coaliție pe excepții.
Inițial au fost exceptate de la interdicția privind cumulul pensie-salariu mai multe categorii. Angajații celor 27 de instituții aflate în subordinea Parlamentului. Persoanele care au mandat prevăzut în Constituție. Dar și cele numite în funcție de președintele României, prin hotărârea CSAT.
Scăpau de interdicție, printre alții, Avocatul Poporului și judecătorii CCR. Parlamentarii, angajații Curții de Conturi, ai CSM, ai BNR. Exceptați erau și angajații serviciilor de informații, ai posturilor publice de radio și TV și mulți alții.
PSD s-a opus listei lungi de excepții
„Decizia politică a PSD este de a nu susține nicio excepție la proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu. În afara celor prevăzute în decizia Curții Constituționale Nr. 1414/2009.
Aceasta se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituție. Vrem să facem un proiect aplicabil, nepopulist, care să aibă rezultate concrete.” Era promisiunea ministrului Petre Florin Manole, exprimată pe pagina de Facebook.
Ce categorii rămâneau exceptate, după opoziția PSD
Radu Eremia a urmărit pentru Cotidianul subiectul. Jurnalistul a identificat categoriile de bugetari cu durata mandatului prevăzut de Constituție care ar fi urmat să fie exceptate:
🔴 Avocatul Poporului (5 ani);
🔴 deputații și senatorii (4 ani);
🔴 președintele României (5 ani);
🔴 președintele CSM (1 an);
🔴 membrii CSM (6 ani);
🔴 consilierii de conturi (9 ani);
🔴 judecătorii de la Curtea Constituțională (9 ani)
Cine făcea presiuni ca să-și păstreze privilegiul
Pe 10 decembrie 2025, Radu Eremia descoperea ce jocuri de culise se făceau în continuare pentru a păstra cumulul pensie-salariu. Interzicerea lui se lovea de încercări ale șefilor unor instituții de a-și păstra privilegiul.
Apăruseră deja două variante de lucru.
🔴 Diminuarea pensiei cu 85% pe perioada cât pensionarul special e angajat
🔴 Pensia să fie limitată la pragul salariului minim brut (adică 4.050 de lei)
Potrivit surselor Cotidianul, la nivelul guvernului erau presiuni majore pentru varianta extinsă a excepțiilor. Solicitările ar fi venit de la ministere, dar și de la instituții din zona apărare, ordine publică și siguranță națională, care sunt aflate sub control parlamentar.
2025 s-a dus, cumulul pensie-salariu rămâne
La final de decembrie 2025, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a dat verde și în 2026 la cumulul pensie-salariu. Mai ales pentru angajații din domenii critice, precum Educație și Sănătate.
Problema spinoasă, a interzicerii lui în domenii unde nu e deficit de personal, nu a fost încă tranșată. Toată lumea s-a făcut că plouă. Coaliția a încheiat un acord pe 17 decembrie, în care nu a cuprins și acest subiect.
