Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles
Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis.
România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.
Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.
În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.
Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”.
Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.
„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele.
De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis.
În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”:
„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului.
Sursa: Europa Liberă
- Multinaționalele sunt noile Sovromuri: extrag bunăstarea din România
Românii au trăit odată sub teroarea economică a Sovromurilor, acele companii înființate după al Doilea Război Mondial, prin care URSS a jefuit sistematic resursele țării sub pretextul “colaborării bilaterale”. Astăzi, istoria se repetă, doar că jefuitorii poartă costume occidentale, au branduri lucioase și se numesc „investitori strategici”. Multinaționalele care operează în România sunt, în realitate, … - Cioloș la SRI? A picat la vot, dar s-a descurcat la combinații
În timp ce România se afundă în haos administrativ, inflație și incompetență guvernamentală, în spațiul public a apărut o idee demnă de un film de comedie politică: Dacian Cioloș – șef la SRI. Da, același Dacian Cioloș care n-a reușit să intre în Parlament nici cu propriul partid, REPER. Românii n-au vrut să-l voteze, dar … - În numele cui face Bolojan jaf în țară? Un partid de 14% din 50% prezență la urne
Ilie Bolojan taie, impune taxe, închide spitale, „optimizează” cheltuieli și susține reforme dure, toate în numele „poporului”. Dar stai puțin — în numele cui, mai exact? Partidul care l-a susținut pe Bolojan la guvernare a obținut 14% din voturi, la o prezență de doar 50%. Adică sprijinul real în rândul populației este de sub 7%. … - Cursul de schimb nu a mai revenit după ce „pro-europenii” au câștigat. Coincidență? Nu prea
Ne tot spun de ani de zile că „stabilitatea” vine de la Bruxelles, că „investitorii au încredere” doar în guvernele aplaudate la Strasbourg și că euro se calmează când câștigă „pro-europenii”. Dar realitatea bate propaganda: leul nu și-a mai revenit deloc de când noua putere instalată de sistem și validată de structuri externe a preluat … - Ratele românilor s-au dublat în 5 ani. PSD și PNL „se sacrifică” pentru binele țării
Românii muncesc din ce în ce mai mult, dar trăiesc din ce în ce mai prost. În ultimii 5 ani, ratele la credite aproape s-au dublat, iar traiul decent a devenit un lux. Ce face statul? Ne spune, cu lacrimi în ochi, că guvernanții „se sacrifică pentru binele țării”. PSD și PNL, cei care conduc …
