Cum ne-am bătut joc 30 de ani de apărarea României. Generalul Grumaz: „Am zis că nu ne vindem țara, iar ungurii ne-au tras preșul de sub picioare

NATO a decis să dea restart industriilor de apărare în țările membre ale alianței, dar nu toți membrii alianței au înțeles mesajul. Generalul român format de americani la Harvard, Alexandru Grumaz, avertizează că România e într-o situație gravă și a pierdut 90% din specialiști și o întreagă industrie de apărare.

Lumea stă pe un adevărat butoi de pulbere, iar de la an la an apar noi focare de război cu risc de escaladare. Mai grav, un război nimicitor se află chiar la granițele României, suficient pentru ca NATO și Uniunea Europeană să tragă un semnal de alarmă și să le solicite țărilor membre să-și fortifice industria de apărare.

România se află printre țările care privesc absente și ezită încă să ia măsuri serioase, așa cum a făcut vreme de peste 30 de ani, când toate guvernele care s-au perindat au asistat neputincioase la prăbușirea industriei de apărare.

„Totul s-a prăbușit”

Format în SUA, inclusiv la Harvard, generalul (r) Alexandru Grumaz se declară îngrijorat de situația precară în care se află azi această industrie. Într-un interviu pentru „Adevărul”, generalul avertizează că România nu mai produce nici măcar praf de pușcă, ci îl importăm tocmai din Rusia, prin intermediul Serbiei. Dar asta nu e tot. România a fabricat inclusiv în anii 90 tehnică militară și a fost printre țările exportatoare. Totul s-a prăbușit ulterior ca un castel de nisip, iar dintre cei 100.000 de profesioniști care lucrau pe atunci în domeniu, mai avem azi mai puțin de 10%.

„Vă dau un singur exemplu: în anii 90 noi fabricam în proporție de 90% toată gama de mașini care se foloseau în armată. Produceam toată gama de armament de infanterie și muniția aferentă. Aveam fabrică de pulberi pentru muniții, ceea ce astăzi nu mai avem. Erau peste 100.000 de locuri în sectorul industrie de apărare”, spune generalul.

I-am alungat pe americani, francezi și nemți

În țară existau numeroase fabrici în domeniu, iar după anii 90 am fi putut beneficia de sprijinul unor țări ca SUA, Franța și Canada, însă nu am știut să profităm. Generalul Alexandru Grumaz nu ezită să-i arate cu degetul pe vinovați: politicienii.

„Ca să vă mai dau un exemplu pentru șenila de tanc erau angrenate 8 fabrici pe orizontală. Nu cred că astăzi când mai sunt în jur de 9.000 de specialiști în industria de apărare mai există o perspectivă. Am avut programe de restructurare de la SUA, Franța, Canada și Germania pentru restructurare și retehnologizare și nu am primit sprijin politic”, se revoltă generalul.

Numai în ultimul an, România a ratat ocazia de a primi investiții consistente pentru industria de apărare. A fost și cazul producătorului german de armament Rheinmetall, care a luat în calcule România pentru a investi într-o fabrică de 63 de milioane de euro. Asta deși nemții au încercat de aproape 10 ani să vină în România. Și mai recent, la mijlocul lunii august, Polonia a semnat acordul final cu compania americană Boeing pentru achiziționarea a 96 de elicoptere de luptă AH-64E Apache. Varșovia semnase anterior acorduri de compensare industrială cu companiile americane Boeing și General Electric, ce se referă la transferul de competențe în întreținerea elicopterelor către fabricile poloneze. De aici rezultă contracte în valoare totală de aproape 250 milioane de euro, pentru industria poloneză de apărare.

Ungaria lui Orban ne-a tras preșul de sub picioare”

„Multe dintre fabricile Romarm sunt uitate de timpuri, tehnologiile sunt învechite, iar producția e la sub 10% din nevoile Armatei Române. Ungaria lui Orban ne-a tras „preșul de sub picioare”. Vehiculul de luptă pentru infanterie (IFV) Lynx, de ultimă generație, al nemților a început să fie produs în Ungaria, armata țării vecine fiind primul client care va primi acest nou tip de vehicul. Rheinmetall a semnat cu România în noiembrie 2016 un acord pentru construirea de blindate la Uzina Automecanica Moreni (400 de bucăți cu 87% din componente care urmau a fi produse și furnizate de România) și țevi de artilerie la Arsenal Reșița, dar proiectul a picat, cum de altfel au căzut toate planurile pe care nemții le-au avut în România începând cu TR-2000 în cooperare cu Grupul KraussMaffei”, adaugă generalul.

Dimensiunea dezastrului este însă și mai mare. Liniile de fabricație ale unor fabrici importante au fost vândute la fier vechi, în loc să fie retehnologizate.

Am vândut totul la fier vechi

„Uzina Mecanică Plopeni susține că obuze de calibru 155 mm s-au produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maximum șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții! Totuși, industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. Dar liniile de fabricație de la Plopeni și Tohani au fost vândute, pe bucăți, la fier vechi. Automecanica Mediaș este un producător de vehicule speciale şi trailere pentru piața civilă şi militară unde americanii au vrut în anii 90 să producă o mașină a infanteriei, dar noi am spus că nu ne vindem țara, așa că nu am vrut. La finalizarea prototipului nu a fost prezent niciun oficial român ceea ce a atras o penalizare de la președintele SUA de 8 luni în care nu am avut acces la tehnologie americană”, explică generalul.

Generalul Alexandru Grumaz. FOTO: Arhivă personală

În prezent, România nu se află în pericol iminent, dar asta nu înseamnă că lucrurile vor sta așa mereu. De altfel, războiul din Ucraina a dovedit încă o dată că istoria e impredictibilă.

„România nu este într-un pericol iminent. Trebuie doar să creștem numărul militarilor, să revenim la serviciul militar obligatoriu și să lăsăm la o parte populismele, să pregătim teritoriu pentru apărarea, să repornim producția de muniții de artilerie și să dotăm armata cu tehnică de artilerie modernă în cantități suficiente, să reconstruim după fabrica de pulberi de la Făgăraș. De asemenea trebuie să regândim sectorul producției de drone de toate tipuri și nu se ne bazăm numai pe achiziții externe. Eu am o marotă cu elicopterele de atac pe care le-am nu le-am putut fabrica la IAR Brașov în anii 1998-1999. Poate reușim acum”, punctează generalul.

Acesta a povestit și cum politicienii s-au jucat cu înzestrarea Armatei Române și au pasat responsabilitățile de la unul la altul. Iar militarii care au atras atenția asupra riscurilor la care se expune țara au fost luați în derâdere sau pur și simplu li s-a tăiat orice finanțare.

„Șefii din Departamentul Înzestrării Armatei din anii 1990-2000 (departamentul a fost desființat și înființată o direcție) au avut în vedere restructurarea și modernizarea armatei române. Nu au reușit pentru că politicieni nu au alocat bani. Întotdeauna armata a fost Cenușăreasa politicii românești. Până când și atunci când iordanienii au cerut să cooperam în vederea producerii ARO în Iordania noi nu am luat în considerarea această solicitare. Unde este ARO astăzi? A dispărut. Nu am avut o clasă politică care să sprijine armata așa cum au avut polonezii”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost Consul General al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații. Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.