Cum motivează magistraţii CCR decizia privind constituţionalitatea pensiilor speciale pentru parlamentari
Curtea Constituţională a anunţat, oficial, că legea prin care a avut loc eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari este neconstituţională, magistraţii subliniind faptul că legislativul ar fi trebuit să respecte toate termenele procedurale, ceea ce n-a făcut.
„În şedinţa din data de 5 mai 2022, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.7/2021 pentru modificarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională. Curtea a observat că, potrivit art.76 alin.(3) din Constituţie, „La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”. Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă [art.76 alin.(3)], şi nu a celei generale [art.75]”, se arată în comunicatul CCR. „Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său.
Respectarea art.75 şi art.76 alin.(3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului, şi anume a caracterului său democratic.
Totodată, în acest context, Curtea a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art.1 alin.(3) în componenta referitoare la democraţie, art.1 alin.(5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale art.75 şi art.76 alin.(3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, mai precizează CCR.
Potrivit Digi24, Daniel Morar, judecător al Curţii, a declarat pentru sursa citată că a părăsit lucrările de la CCR în momentul în care majoritatea s-a opus solicitării sale să fie amânată discuţia legată de pensiile speciale ale parlamentarilor pentru a se mai aştepta o serie de detalii legate de acest dosar. Odată ce a părărăsit sala de şedinţă, nu a luat parte la votul legat de această speţă, lucru care ar fi fost teoretic obligatoriu să-l facă, pentru că participase şi la şedinţa publică în care s-a discutat acest dosar iar fără semnătura acestuia pe minuta legată de acest dosar ar fi nulă de drept şi nu ar putea fi aplicată.
Contactat de jurnaliști, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR, a declarat că nu poate fi vorba de nulitatea deciziei judecătorilor, aşa cum a pretins Daniel Morar. „Din păcate îl contrazic pe domnul Morar. După legea de organizarea sunt obligaţi să participe şi să voteze. Părăsitul sălii nu e metodă judecătoarească. Aşa se mai întâmplă prin Parlament. Judecătorii au obligaţia să voteze. La CCE nu e abţinere la vot. Poţi fi ori pentru, ori împotrivă”, potrivit Adevărul.
