Cum jefuiește Ciolacu județul Buzău: 2.000 de hectare de teren agricol clasa I au fost scose ilegal din circuitul agricol pentru ca nepotul să facă sute de milioane de euro prin afaceri cu fotovoltaice

În județul Buzău, pământul nu mai valorează ceea ce produce, ci ceea ce poate deveni după o semnătură. Cea mai fertilă zonă agricolă a Munteniei, unde solurile din clasa I și II erau considerate strategice, a ajuns în ultimii ani epicentrul unei transformări suspect de rapide: terenurile agricole se „degradează” miraculos în acte, devin brusc improprii pentru agricultură, sunt scoase din circuitul agricol și se transformă în parcuri fotovoltaice gigantice.

În centrul acestei metamorfoze se află numele nepotului premierului Marcel Ciolacu: Mihai Cristian Ciolacu, devenit peste noapte un „dezvoltator energetic” de succes, cu profituri de milioane, fără angajați, fără activitate economică semnificativă și fără expertiză anterioară în domeniu.

Totul s-a aliniat perfect: legea, autorizațiile, avizele, finanțările europene și infrastructura națională de transport energie. Ceea ce pentru mulți investitori obișnuiți durează ani întregi, pentru nepotul premierului s-a întâmplat într-un galop birocratic demn de Cartea Recordurilor.

Buzăul este cunoscut drept unul dintre județele cu cea mai mare pondere de terenuri agricole de calitate superioară. Zone întregi, inclusiv Stâlpu, erau încadrate în clasele I și II de fertilitate, soluri cu cel mai mare potențial agricol din România.

După 2022 începe însă o serie de „reevaluări”. Terenuri care erau în clasa I sau II se regăsesc miraculos încadrate în clasele III și IV, exact categoria care permite scoaterea din circuitul agricol pentru parcuri fotovoltaice. Totul se face pe baza unor studii pedologice care ridică mari semne de întrebare – pentru că diferența dintre clasa I și IV nu apare în mod natural peste noapte. E nevoie de dezastru natural, secetă extremă, eroziune masivă sau lucrări mecanice agresive.

În Buzău n-a existat nimic din toate acestea. Singurul fenomen cu adevărat spectaculos a fost ascensiunea politică a premierului Marcel Ciolacu.

Iar odată cu ea, au început să dispară din acte aproximativ 2.000 de hectare de terenuri fertile, coborâte administrativ în categorii inferioare. Acolo unde înainte erau culturi performante, astăzi sunt decopertări, utilaje și garduri metalice. Agricultura a pierdut, afacerile energetice au câștigat.

Stâlpu – satul unde legea și rețeaua electrică se aliniază perfect cu interesele nepotului

Parcul fotovoltaic din Stâlpu este simbolul perfect al acestei rețele. Mihai Cristian Ciolacu avea de ani de zile teren în zonă. Numai că terenul era clasa I – interzis pentru a fi scos din agricultură.

După reevaluări „miraculoase”, devine clasa a IV-a – perfect eligibil pentru un parc fotovoltaic.

Primăria Stâlpu aprobă rapid PUZ-ul, Consiliul Local (dominant PSD) îl trece la fel de rapid, iar zona este introdusă în intravilan pentru „investiții strategice”.

Apoi se întâmplă cel mai spectaculos lucru: în numai câteva luni, firmele fără angajați ale nepotului obțin avize tehnice de racordare de la Transelectrica – avize pentru care alți dezvoltatori așteaptă uneori un an sau chiar doi.

Coincidență stranie: noua linie electrică de înaltă tensiune, investiție strategică a statului, construită pe banii tuturor, trece exact pe lângă terenurile „retrogradate” pedologic și transformă Stâlpu într-un hub energetic ideal.

Aici, tehnologia de stat și afacerile private ale familiei Ciolacu se întâlnesc perfect, ca două piese ale aceluiași puzzle.

Firmele înființate de nepotul premierului în 2022 nu au avut angajați, nu au avut activitate economică reală, nu au produs energie, nu au construit nimic. Singurul lor „activ” real era pachetul de hârtii: PUZ aprobat, studiu pedologic comod, avize tehnice primite în timp record și finanțări PNRR de zeci de milioane de euro.

Un alt element greu de ignorat: cele două firme ale nepotului au avut zero cifră de afaceri și niciun angajat în primii ani de existență, când obțineau deja avize, finanțări PNRR și toate aprobările necesare pentru proiecte de zeci de milioane de euro.

După ce finanțările și avizele sunt asigurate, urmează pasul final: vânzarea proiectelor. Premier Energy (prin Alive Renewable Holding Limited) și alți investitori străini preiau pachetele majoritare ale firmelor din Buzău, iar presa economică și de investigație estimează că Mihai Cristian Ciolacu încasează între 7 și 8 milioane de euro din aceste tranzacții.

Conform statisticilor, peste 65% din suprafața județului Buzău este acoperită de terenuri fertile din clasele I și II de fertilitate, a căror scoatere din circuitul agricol este interzisă. Din iulie 2022, terenurile pentru fotovoltaice din extravilanul localităților pot fi scoase din agricultură doar dacă se află în categoriile III, IV sau V de fertilitate – certificate printr-un studiu al Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA). Mii de hectare fertile au fost degradate din pix și transformate în parcuri fotovoltaice, pentru că acestea sunt mai bănoase decât agricultura.

Când Mihai Cristian Ciolacu, nepotul premierului, s-a apucat de afacerea cu fotovoltaice, această lege nu era încă în vigoare. Procedura presupunea introducerea terenurilor în intravilanul localității, prin aprobarea în Consiliul Local (CL) a unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ). Consilierii locali aprobă PUZ-ul doar pe baza „oportunității” investiției. Primarul (Stelian Gioabă) și 10 din cei 13 consilieri sunt membri PSD, adică subordonați politic lui Marcel Ciolacu.

În luna mai 2022, două parcele au fost introduse în intravilan prin hotărâre de consiliu local. Practic, deveneau o insulă de intravilan în mijlocul câmpului de terenuri extravilane agricole – care își păstrau în continuare destinația inițială.

Terenurile sunt lipite și au fost cumpărate de în 2003 de omul de afaceri buzoian Ion Sandu. Ele au fost luate prin superficie de două firme înființate în aprilie 2022:

• Solar Energy Production (fondatori: Sandu Adriana Denisa și Ciolacu Mihai Cristian) – 50 de hectare
• Development Power Solar Energy (fondatori: Voicu Remus-Florin și Bucur Liviu-Florin) – 40 de hectare

Cererile de înființare au fost depuse la Registrul Comerțului în aceeași zi (21 aprilie 2022).

 Remus Voicu a fost în trecut acționar și administrator în firmele lui Ion Sandu.

Liviu Bucur este fondator și administrator al Info Media House SRL – firmă înființată în 2017, care editează publicația OPINIA din Buzău.

Pe 2022, ambele firme au raportat pierderi:

• Solar Energy Production – venituri totale de 13 lei și pierdere de 365.000 de lei
• Development Power Solar Energy – venituri de 10 lei și o pierdere de 337.000 lei

Rețeta introducerii în intravilan fusese aplicată cu succes în 2013, când o parcelă învecinată de 10 hectare fusese transformată în parc fotovoltaic de către oamenii de afaceri Gheorghe Manole și Vasile Domente. Despre Domente, presa a scris că este unchiul lui Sebastian Ghiță – patronul postului România TV, fost deputat PSD de Prahova, actual fugar în Serbia din cauza unor anchete penale privind infracțiuni de corupție. Terenul a fost împărțit în 2015 între două firme controlate de aceleași persoane. Firmele au fost absorbite de PPC, fosta Engie România.

Solar Energy Production și Development Power Solar Energy au depus în aceeași zi cereri de finanțare prin PNRR (15 iunie 2022), la diferență de o oră una de alta (FOTO).

Ele au fost printre primele 150 de firme care au aplicat, din cele 690 care au depus cereri. Banii nu vor ajunge pentru toți solicitanții, deoarece schema de finanțare are alocate 457 de milioane de euro, iar suma totală cerută depășește 1 miliard de euro, fiind de 2,4 ori mai mare.

Cele două firme au depus în noiembrie 2022 și cererile pentru avizul tehnic de racordare (ATR) din partea Transelectrica, pe care l-au primit în martie 2023. Puterea totală instalată este de 86 MW.

• Stâlpu 1 – Development Power Solar Energy ( putere instalată 38 MW și capacitate de stocare de 8 MW)
• Stâlpu2 – Solar Energy Production ( putere instalată de 48 MW și capacitate de stocare de 10 MW)

Firmele controlate de Mihai Ciolacu au semnat la finalul lui 2023 două contracte cu valoare totală de 83,9 milioane euro, din care 22,4 milioane euro reprezintă ajutor de stat.

În ianuarie 2023, firma înființată pe numele lui Voicu și Bucur a fost și ea preluată de Denisa Sandu și Mihai Ciolacu.

Pe 22 noiembrie 2024, jurnaliștii PressHub au trimis o serie de întrebări către Mihai Cristian Ciolacu, la care acesta nu a răspuns. O lună mai târziu, aceleași întrebări au fost trimise lui Marcel Ciolacu, însă nici premierul nu a răspuns.

Mai mult, pe 20 decembrie, gigantul energetic Premier Energy (PE) a informat Bursa de Valori București (BVB) că a finalizat preluarea a 90% a uneia dintre firmele controlate de nepotul lui Ciolacu.

Premier Energy este controlată de magnatul ceh Jiří Šmejc – care mai deține, printre altele, afaceri în industria jocurilor de noroc și în mass-media. 

De fapt, Mihai Cristian Ciolacu încheiase un acord preliminare de vânzare a proiectelor încă din primăvara acestui an. În mai 2024, Premier Energy a preluat prin două subsidiare – Motor Oil Renewable Single Member SA (MORE) și Alive Renewable Holding Limited (ALIVE) afacerea celor două centrale. La fiecare dintre ele, a instituit o ipotecă de 1,7 milioane euro, arată documentele studiate de jurnaliști (FOTO).

Tot la finalul lunii mai 2024, pe locul viitoarelor centrale fotovoltaice au demarat lucrări de amenajare, după cum au constatat jurnaliștii prezenți la fața locului (FOTO).

Fotografii surprinse în mai 2024, pe locul viitoarelor centrale fotovoltaice

Asta, deși actele studiate de jurnaliști spun că autorizațiile de construire au fost eliberate pe 5 august 2024.

Avizele de racordare la rețeaua Transelectrica sunt condiționate de o serie de lucrări care costă zeci de milioane de euro. Lucrările sunt necesare, deoarece infrastructura de transport nu face față capacităților de producție din Dobrogea.

Practic, la Stâlpu – comună aflată la 11 kilometri de Buzău – se creează un adevărat nod de rețea, care nu exista înainte de 2022, când nepotul lui Marcel Ciolacu a demarat afacerea cu fotovoltaice (FOTO).

Planul de dezvoltare a rețelei energetice în perioada 2022-2031 se ridică la 1,4 miliarde de euro. În ultimii doi ani, România a accesat deja fonduri UE de 582 milioane de euro.

Cea mai mare realizare este linia dintre Cernavodă și Stâlpu, care are 160 de kilometri și trece prin trei județe (Constanța, Ialomița, Buzău). Întregul proiect costă 75 de milioane de euro, din care 27 de milioane de euro fonduri nerambursabile UE.

Linia vrea să ridice capacitatea de interconexiune dintre România și Bulgaria și să integreze energia eoliană produsă în Dobrogea, dar și de viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă.

Traseul se înscrie și pe o importantă magistrală europeană de energie – Black Sea Corridor.

În iunie 2021, Transelectrica a alocat din bugetul propriu fonduri (6,7 milioane euro) pentru un tronson nou, care să ridice capacitatea liniei Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu de la 220 kV la 400 kV.

Investiția constă în montarea a 16 stâlpi noi și cabluri moderne și mai rezistente, pe 5 kilometri din județul Prahova. Au fost alocați și 1.500 de lei din bugetul de stat pentru exproprieri pentru linia care traversa terenuri private din două localități (Brazi, Tîrgșoru Vechi).

Sumele pentru expropriere au fost aprobate un an mai târziu, prin hotărâre de guvern (HG 724/2 iunie 2022) – în care se arăta că investiția va fi gata în 6 luni.

„Trecerea la 400 kV a Axului Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu” este unul dintre proiectele de investiții care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare, în luna octombrie 2022. Valoarea finanțării nerambursabile este de aproape 250 milioane lei (50 milioane euro) cu termen de implementare luna mai 2027.

Proiectul este alcătuit din 3 componente:

1. Trecerea de la 200 kV la 400 kV a liniei Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu

2. Extinderea Stației de 400/220 kV Brazi Vest

3. Realizarea Stației de 400 kV Teleajen și retehnologizarea Stației de 110 kV Teleajen

Licitațiile și lucrările sunt în diferite stadii, potrivit unui răspuns al Transelectrica pentru presshub.ro.

Prima este și cea mai avansată: din octombrie 2024, se montează deja stâlpi de 400 kV pe tronsonul Teleajen – Stâlpu, pe teritoriul județului Buzău.

Astfel, rețeaua electrică de transport (RET) va face un mare nod în extravilanul localității Stâlpu (FOTO).

Stâlpu devine un nod important de rețea între Dobrogea și restul țării

Iar centralele lui Mihai Cristian Ciolacu se „înțeapă” în această magistrală a energiei, care se află la doar 1,5 kilometri de ele (FOTO).

Distanța față de rețea taie mult din costurile unui proiect de fotovoltaice

România are o nevoie reală de suplimentare a capacităților de transport a energiei electrice. Peste 7.000 din cei 9.000 de kilometri ai rețelei de înaltă tensiune au fost realizați înainte de 1979.

În ultimii 15 ani, statul a sprijinit investițiile în energia verde. Așa au apărut marile parcuri eoliene din Dobrogea, dar și centrale fotovoltaice – în zonele de câmpie, destinate până acum agriculturii.

Structura producției până în 2022 se vede în figura de mai jos (FOTO).

Pe de altă parte, România vrea să construiască până în 2031 două noi reactoare nucleare la Cernavodă, cu o capacitate totală instalată de 1.400 MW. În acest sens, a semnat în perioada 2020-2021 o serie de documente de cooperare cu americanii și urmează să primească din partea SUA un credit de 7 miliarde de dolari.

Rețeaua electrică de transport (RET) nu face față noilor capacități de producție. Prin urmare, Transelectrica are o strategie pe termen lung de extindere și modernizare a ei.

Pe 2 noiembrie 2022, ANRE a aprobat planul de dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031, în valoare totală de circa 7,1 miliarde lei. Pentru integrarea producției din surse regenerabile și din alte centrale noi a fost alocată 22% din această sumă.

Investițiile de zeci de milioane de euro în infrastructura de transport s-au derulat, convenabil, în paralel cu afacerea lui Mihai Cristian Ciolacu. Banii au venit din fonduri UE, Transelectrica și bugetul de stat – 56,7 milioane de euro în total.

Oficial, rețeaua nouă și modernizarea celei vechi au fost realizate pentru a evacua energia produsă de viitoarele reactoare 3-4 de la Cernavodă – construite prin credite SUA până în 2030 și de eolienele din Dobrogea, care ar funcționa la 70% din capacitate, din cauza rețelei de transport subdimensionate.

Inițial, ele trebuia realizate în orizontul 2026-2030, dar datele de mai sus arată că ar fi fost grăbite cu cel puțin un an. Pare că a fost mare grabă și în ceea ce privește ordinea obținerii avizelor și autorizațiilor, în care au fost antrenate mai multe instituții ale statului. 

Din agricultură nu ar fi făcut niciodată asemenea bani. Din politică – nici atât. Dar din combinația dintre cele două, România produce o nouă specie de „băieți deștepți”: dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice crescuți în umbra puterii.