Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE în legătură cu o hotărâre a Curții Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 care a permis executarea unei hotărâri arbitrale din 2013, prin care fraţilor Micula le-au fost acordate despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României, potrivit unui comunicat al CE. Aceasta, deşi Comisia Europeană constatase că despăgubirile încălcau normele UE privind ajutoarele de stat.
Între timp, la finele lui 2019, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a plătit deja aceşti bani către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.
Cronologia litigiului dintre fraţii Micula şi Statul român
29 mai 2002 – Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți. Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori și țările semnatare sunt soluționate de un tribunal arbitral, potrivit unui comunicat al CJUE. De menţionat că fraţii Micula au cetăţenie suedeză.
2005: În cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate, potrivit CJUE. De precizat, în context, că European Drinks, compania fraţilor Micula, îşi are sediul în Bihor, într-o zonă de graniţă considerată defavorizată şi beneficia de anumite facilităţi fiscale din partea statului român. Nemulţumiţi, investitorii suedezi, adică fraţii Micula, au dat statul român în judecată.
2013: Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să le plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. Plus dobânzi şi penalităţi, în total 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. Ulterior, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns în 2019 la 395 de milioane de euro.
2014: Fraţii Micula au solicitat recunoașterea deciziei arbitrale în Regatul Unit.
30 martie 2015: „Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite”, potrivit comunicatului CJUE. Vezi decizia CE aici. Mai departe, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.
2017: Înalta Curte de Justiție a Anglei și Țării Galilor a respins contestația României privind recunoașterea hotărârii arbitrale din 2013, dar a suspendat executarea acesteia până la soluționarea procedurilor de către instanțele Uniunii. „În momentul în care Curtea Supremă a Regatului Unit și-a pronunțat hotărârea, procedurile privind validitatea deciziei din 2015 a Comisiei erau pendinte în fața instanțelor Uniunii”, arată Comisia Europeană.
2018: O curte de apel din Regatul Unit a respins un recurs introdus de fraţii Micula împotriva suspendării executării hotărârii arbitrale. Comisia a intervenit în procedurile respective.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE în legătură cu o hotărâre a Curții Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 care a permis executarea unei hotărâri arbitrale din 2013, prin care fraţilor Micula le-au fost acordate despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României, potrivit unui comunicat al CE. Aceasta, deşi Comisia Europeană constatase că despăgubirile încălcau normele UE privind ajutoarele de stat.
Între timp, la finele lui 2019, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a plătit deja aceşti bani către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.Cronologia litigiului dintre fraţii Micula şi Statul român29 mai 2002 – Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți. Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori și țările semnatare sunt soluționate de un tribunal arbitral, potrivit unui comunicat al CJUE. De menţionat că fraţii Micula au cetăţenie suedeză.2005: În cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate, potrivit CJUE. De precizat, în context, că European Drinks, compania fraţilor Micula, îşi are sediul în Bihor, într-o zonă de graniţă considerată defavorizată şi beneficia de anumite facilităţi fiscale din partea statului român. Nemulţumiţi, investitorii suedezi, adică fraţii Micula, au dat statul român în judecată.2013: Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să le plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. Plus dobânzi şi penalităţi, în total 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. Ulterior, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns în 2019 la 395 de milioane de euro.2014: Fraţii Micula au solicitat recunoașterea deciziei arbitrale în Regatul Unit.30 martie 2015: „Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite”, potrivit comunicatului CJUE. Vezi decizia CE aici. Mai departe, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.2017: Înalta Curte de Justiție a Anglei și Țării Galilor a respins contestația României privind recunoașterea hotărârii arbitrale din 2013, dar a suspendat executarea acesteia până la soluționarea procedurilor de către instanțele Uniunii. „În momentul în care Curtea Supremă a Regatului Unit și-a pronunțat hotărârea, procedurile privind validitatea deciziei din 2015 a Comisiei erau pendinte în fața instanțelor Uniunii”, arată Comisia Europeană.2018: O curte de apel din Regatul Unit a respins un recurs introdus de fraţii Micula împotriva suspendării executării hotărârii arbitrale. Comisia a intervenit în procedurile respective.
19 februarie 2019: Curtea Supremă a Regatului Unit a permis executarea hotărârii arbitrale din 2013, deși Comisia Europeană constatase că despăgubirile încălcau normele UE privind ajutoarele de stat.
18 iunie 2019: Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene. „În esență pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, și anume în anul 2005”, arată CJUE în comunicatul de presă emis pe 25 ianuarie 2022.
6 decembrie 2019: fraţii Micula au pus sechestru pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor.
13 decembrie 2019: Guvernul Orban face o primă plată voluntară de 280 de milioane de euro către fraţii Micula pentru stingerea datoriei.
“Am luat decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. În mod evident, după ce Ministerul Finanţelor va efectua plata, ne îndreptăm în toate zonele în care avem litigii. La ora actuală Romatsa se găseşte într-un pericol de a nu mai putea efectua serviciile de navigaţie aeriană din cauza lipsei resurselor financiare”, declara premierul Ludovic Orban.
martie 2020: Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins alte pretenții ale fraților Viorel și Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri, în cadrul unui alt proces deschis împotriva României.
5 ianuarie 2022: România a câștigat, definitiv, la Washington, procesul de arbitraj început încă din 2014 prin care risca plata a 9 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) către frații Ioan și Viorel Micula. Un comitet de pe lângă tribunalul internațional de la Washington (ICSID) a respins definitiv pretențiile fraților Micula și a dat dreptate statului român.
25 ianuarie 2022: CJUE a anulat decizia TUE care a validat plăţile către fraţii Micula şi a trimis cazul spre rejudecare tot la TUE.
