Aproape toate companiile mari de tehnologie au scăzut pe bursă în ultimul an, dar niciuna nu s-a prăbușit la fel de mult precum Meta, care a mizat întregul său viitor pe ceva ce nu există: metaversul. Facebook o ducea foarte bine înainte de marele rebranding, dar cum de ce s-a dus așa de mult „în cap”? Ce vină are Mark Zuckerberg?
Facebook avea o capitalizare de 1.100 miliarde dolari acum un an și o ducea bine, iar în prezent valoarea a scăzut la 265 miliarde dolari, fiind la un sfert față de toamna lui 2021.
O mică parte din scădere se poate explica prin problemele din economie, prin faptul că pandemia s-a terminat și multe dintre tendințele din acei ani au dispărut aproape total. Sunt și alți factori, cum ar fi inflația, dobânzile și schimbările aplicate de Apple la politicile legate de date.
La cele mai multe companii tech, scăderile de pe bursă au fost cauzate de factori externi, economici, dar la Meta șocul a venit din interior, prin acea schimbare radicală de direcție în care au fost puse resurse uriașe. Acea schimbare a alarmat acționarii și investitorii.
Nici cel mai negativist specialist nu ar fi prevăzut așa o cădere a Facebook, care acum un an se transforma, prin rebranding radical, în Meta, iar Mark Zuckerberg spunea că Meta va fi o companie a metaversului care era prezentat ca fiind viitorul internetului, o lume virtuală plină de avataruri unde vor ajunge să fie un miliard de useri în 2030.
Problema este că o parte dintre acționarii Meta s-au speriat de faptul că o companie care mergea bine și creștea puternic pariază totul pe un concept despre care nu se știe dacă va fi o reușită. Facebook a investit peste 12 miliarde de dolari într-un an pe tema metaversului, iar rezultatele sunt slabe și investițiile vor fi și mai mari în acest an.
Prea brusc, prea mult, prea riscant
Multe companii schimbă strategia fiindcă au pierdut bani. Meta a pierdut bani, fiindcă a schimbat strategia, se menționează într-o analiză publicată de Wall Street Journal. Tot aici se explică o teorie de business care spune că marile succese în afaceri vin și de pe urma unor mici eșecuri, pentru că este normal să riști în mod inteligent și să testezi diverse lucruri.
Problema, în cazul Meta – Facebook, este că a pariat întregul viitor al companiei pe metavers, a luat resurse umane și tehnice din diviziile care făceau bani buni și le-a direcționat spre metavers, un concept care încă nu și-a dovedit viabilitatea și unde ar fi nevoie de zeci de miliarde de dolari investiții (după unele estimări și peste 100 miliarde). Culmea, după acele investiții, tot nu ar fi deloc sigur că sute de milioane de oameni vor dori să intre și să cheltuiască bani în acel mega-mediu virtual.
Șeful Meta poate fi acuzat că urmărește ambiția personală de a construi așa-numitul metavers, iar pentru asta ia resurse de la departamente care mergeau „ceas” și le duce către zone unde trebuie investit masiv, pe pierdere.
Un șef mult prea puternic?
Mark Zuckerberg s-a declarat și la ultimele ieșiri publice încrezător că metaversul va fi un succes și acest lucru i-a uimit pe analiști și i-a panicat pe acționari și investitori. Metaversul pare aproape o obsesie pentru șeful Meta, iar o schimbare radicală de direcție pare greu de întrevăzut, la fel și la o diminuare serioase a investițiilor pentru metavers. Zuckerberg, deși are 13% din acțiuni, are mult mai multă putere când este vorba de a vota pe orice problemă legată de direcția în care o va lua compania (peste jumătate din voturi în board).
Experimentul demarat de Zuckerberg în direcția incertă a metaversului este prea riscant și pune în joc prea mult din viitorul unei companii care avea rezultate financiare bune înainte de a o apuca pe noul drum.
Facebook deja avea multe probleme, legate de scandalurile în care a fost implicată, de amploarea fenomenului dezinformării în rețea și de concurența din partea TikTok. Dar cea mai mare problemă care a dus la căderea de pe bursă și-a făcut-o singură, fiind vorba de „virajul” brusc și necumpătat către conceptul de metavers.
Rar un șef de companie tech gigantică a avut singur atât de mare putere de decizie și atât de puțină opoziție care să asigure un echilibru în luarea deciziilor cheie.
Meta a ajuns la 87.000 de angajați, aducând 29.000 în nici doi ani. Zuckerberg a spus, în scrisoarea în care anunța că va renunța la 11.000 de oameni, că aceste disponibilizări erau soluția cea mai de pe urmă la care ar fi apelat. A făcut-o totuși, dar nu este suficient, fiindcă alte planuri sunt în mișcare pentru a reduce semnificativ cheltuielile, inclusiv renunțarea la unele spații de birouri.
