Omenirea a cunoscut, mai ales în perioadele recente, momente de criză financiară, cu impact major asupra tuturor activităților economice. Putem exemplifica cu Marea Depresie din SUA anilor 1929-1939 sau cu Marea Recesiune din perioada 2007-2009. Puţini ştiu, însă, că prima recesiune atestată din punct de vedere istoric s-a petrecut în urmă cu aproape 2000 de ani, fiind afectat întreg Imperiul Roman și fiind cauzată de…aurul dacic.
În mod concret, prima situaţie de criză a fost provocată de strămoşii românilor: aurul dacic confiscat de împăratul Traian după războaiele dacice a generat în Imperiul roman un mare dezechilibru financiar, tocmai din pricina cantității imense ce a reprezentat un aflux de aur în imperiu.
În urma ultimului conflict daco-roman, petrecut între anii 105-106 d.Hr., romanii se bucurau de o pradă de război impresionantă: 165,5 tone de aur şi 331 de argint Nu știau, însă, că fericirea avea să fie de scurtă durată. Acestor cantități li se vor adăuga, în anii următori, altele provenite din exploatările aurifere din provincia Dacia, precum cea de la Alburnus Maior (Roșia Montană). Cantitatea imensă de metal preţios avea să ducă la prăbuşirea preţului aurului în imperiu și, implicit, la o gravă devalorizare a monedelor imperiale.
Monedă dacică de tip Koson, avers și revers
Tema este descrisă pe larg în lucrarea “Geologia economică a aurului”, scoasă pe piaţă de un colectiv condus de prof. dr. Gheorghe C. Popescu, de la Facultatea de Geologie din Bucureşti.
Descoperirile arheologice au arătat că cele mai vechi bijuterii de aur descoperite până acum în lume provin din Balcani, în arealul fostelor neamuri tracice. De pildă, în apropierea oraşului Varna, din Bulgaria, a fost descoperit un tezaur vechi de 6.500 de ani. La Moigrad, judeţul Sălaj, România, a fost descoperit un idol de aur vechi de 5.500 de ani. Așadar, tradiția prelucrării și utilizării obiectelor din aur drept podoabe și/sau elemente de plată coboară, în spațiul nostru geografic, până în urmă cu aproape 7.000 de ani.
Populaţiile balcanice, în general, şi cele de pe teritoriul ţării noastre, în special, au fost mai mereu menţionate în antichitate ca iubitoare de aur. Tracii, aliaţi ai troienilor, erau toţi îmbrăcaţi în aur, aveau chiar şi arme din aur, precum zeii, după cum pomeneşte Homer în Iliada. Evident, asemenea informații trebuie privite și cu un dram de rezervă, precum cea transmisă de Homer, înse ele denotă clar prezența în număr mare a obiectelor din aur în spațiul tracic și, ca atare, arată prezența unor zăcăminte foarte bogate pe care geto-dacii și alți traci le administrau și exploatau.
Despre neamul tracic al agatârşilor, din Transilvania secolului VI î.H., Herodot spune că erau fiii lui Heracles, mari iubitori de aur şi de muzică. Bogăţia în aur le-a mai jucat o festă tracilor, de data aceasta ramurii nordice, adică dacilor. În plină “foame de bani”, împăratul Traian atacă Dacia şi o cucereşte în 6 ani, pentru a o jefui de aur. Înfrângerea regelui Decebal şi cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, a însemnat aducerea la Roma a unei prăzi de război inimaginabile chiar şi pentru zilele noastre.
Prada de război de atunci ar valora azi 4,6 miliare €
Conform istoricului Dio Cassius, dar şi medicului personal al împăratului, Criton, legiunile romane au adus din Dacia 165,5 tone de aur şi o cantitate dublă de argint, 331 de tone. Doar aurul găsit prin trădarea generalului dac Bicilis ar valora, în ziua de azi, peste 4,6 miliarde de euro.
Afluxul de metal nobil a dus însă la prima prăbuşire a prețului aurului din istoria omenirii, cursul metalului preţios scăzând vertiginos, cu aproape o zecime, pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Astfel, Traian s-a văzut nevoit să facă, în 107, o reformă monetară, prin devalorizarea monedelor de aur şi de argint, iar prefectul Egiptului a modificat paritatea dintre cele două metale. A fost vorba de prima inflaţie mondială, o formă de criză economică, ce a avut loc cu 2.000 de ani în urmă.
Romanii au petrecut patru luni
Bogăţia imensă căzută în mâinile sale i-a permis lui Traian să refacă vistieria imperiului condus de el. Mai mult decât atât, împăratul a luat măsuri nemaiîntâlnite până atunci: a organizat, timp de 123 de zile, adică aproape patru luni, jocuri şi lupte în care au fost angrenaţi 10.000 de gladiatori, a suprimat toate datoriile, a scutit toţi contribuabilii de impozitul pe un an întreg, a dăruit fiecărui cap de familie romană câte 650 de dinari (o sumă ce echivala cu preţul câtorva sclavi buni).
În plus, a mutat un deal întreg, pe locul acestuia fiind ridicată faimoasa Columnă a lui Traian, a construit numeroase edificii şi monumente şi a secat mlaştinile din jurul capitalei imperiale.
“Creştera producţiei de aur a Imperiului roman – estimată la circa 10 tone de aur pe an – prin exploatarea minelor din Dacia, a generat şi ceea ce în termeni actuali ar putea fi numit prima inflaţie din istoria omenirii. Tot de Dacia Romană este legată şi prima menţiune din istorie, în anul 162 d.Hh., despre un împrumut cu dobândă în monede de aur.
Este vorba de o plăcuţă ceramică descoperită la Roşia Montană, în care sunt stipulaţi termenii împrumutului unei sume de 60 de dinari cu o dobândă de 1% pe lună, tranzacţia fiind încheiată în prezenţa a doi martori şi girată de o a treia persoană”, potrivit dr. Gheorghe C. Popescu.
