Cum a cedat UE în fața tăvălugului Trump pe tema taxelor vamale: „Ne-a călcat în picioare”

Drumul către capitularea UE în fața ofensivei comerciale a lui Donald Trump a fost trasat pe 10 aprilie. Taxele vamale generale pe care președintele american le impusese pentru majoritatea țărilor din jurul lumii la începutul acelei luni au aruncat piețele financiare în haos, investitorii vânzând active americane de teama unei recesiuni. Odată cu intensificarea valului de vânzări, Trump a cedat și, pe 9 aprilie, a redus taxele vamale la 10%. Dar și UE a cedat, notează luni The Financial Times.

Pe 10 aprilie, blocul comunitar a suspendat propriile taxe vamale de represalii și a acceptat oferta SUA de a începe negocieri – „cu cuțitul la gât” subliniază Financial Times, cu referire la taxele vamale de 10% pentru cea mai mare parte a comerțului european, plus taxe suplimentare pentru oțel, aluminiu și autovehicule.

În loc să se alăture Canadei și Chinei cu represalii imediate și să provoace suferință consumatorilor și firmelor americane, UE – constrânsă de divergențele de opinie dintre statele membre – a ales să suporte ea lovitura, în speranța că va obține o înțelegere mai bună.

Conform acordului-cadru încheiat duminică în Scoția cu Trump de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE a acceptat o taxă vamale „de „bază” impusă de SUA de 15%, inclusiv – esențial – pentru automobile, dar nu pentru oțel, care va fi reglementat printr-un sistem de cote.

Trump e „bătăușul din curtea școlii”

Ușurarea decidenților politici că au evitat un război comercial transatlantic imediat a fost umbrită de regrete: oare UE, cel mai mare bloc comercial din lume și, teoretic, o putere economică, ar fi putut obține condiții mai bune dacă nu ar fi dat semne de cedare atât de devreme?

„El e bătăușul din curtea școlii, iar noi n-am fost solidari cu ceilalți ca să-i ținem piept”, a spus un diplomat european pentru FT. „Cei care nu rămân împreună sunt spânzurați separat”, a mai spus acesta.

Georg Riekeles, fost oficial al Comisiei care a participat la negocierea ieșirii Marii Britanii din bloc, a spus că ultima amenințare a UE de a impune taxe vamale de represalii de 93 de miliarde de euro asupra bunurilor americane a venit mult prea târziu.

„Chiar dacă acum e ușor să judecăm privind în urmă, ar fi fost mai bine dacă UE răspundea viguros în aprilie, în tandem cu represaliile Chinei față de creșterea taxelor vamale americane, care au dat piețele și pe Trump peste cap”, a declarat Riekeles, acum expert la think tank-ul European Policy Centre.

Președintele SUA a lansat atacuri virulente la adresa UE

Trump vede UE ca pe un adversar care se hrănește din piața profitabilă a SUA în timp ce își închide propriile piețe prin reglementări și standarde. Președintele american a spus că Uniunea „a fost creată ca să tragă țeapă SUA” și că este „mai rea decât China”.

FT consideră că răspunsul UE la revenirea la putere a lui Trump în ianuarie a fost stângaci. Luni întregi de planificare prealabilă de către o echipă specială, care includea oficialii comerciali de rang înalt conduși de o veterană a negocierilor Brexit, Sabine Weyand, și de consilierul comercial al lui von der Leyen, Tomas Baert, s-au risipit.

Aceștia întocmiseră un plan în trei puncte, inspirat de abordarea din primul mandat al lui Trump:

• Oferirea reducerii deficitului comercial de aproape 200 de miliarde de euro prin achiziționarea de gaze naturale lichefiate, arme și produse agricole din SUA.
• O ofertă reciprocă de reducere a taxelor vamale pentru bunurile fiecărei părți.
• Dacă toate acestea eșuau, pregătirea represaliilor și încrederea în reacția piețelor – sau în creșterea inflației din SUA – pentru a-l forța pe Trump să cedeze.

Însă Trump s-a mișcat mai repede decât se anticipase și, până în martie, impusese taxe de 25% pentru importurile de oțel, aluminiu și automobile în SUA.

La o reuniune din Luxemburg ce a avut loc în acea lună, mulți miniștri ai comerțului erau gata de confruntare.

Germania, Franța și alte câteva țări au cerut Comisiei să consulte statele membre pentru a activa noul „bazooka comercial” – așa-zisul instrument anti-coerciție. Conceput după primul mandat al lui Trump pentru a contracara presiunile comerciale în scopuri politice, acest instrument ar fi permis Comisiei Europene să excludă firmele americane de la licitații publice, să anuleze protecția oferită de mărcile înregistrate și să restricționeze importurile și exporturile.

Totuși, diplomații consultați de FT afirmă că nu era clar că majoritatea statelor membre vor susține această mișcare amenințătoare. Weyand le-a spus ambasadorilor UE, care se întâlneau săptămânal pentru a discuta despre progresele în negocieri, să dea dovadă de „răbdare strategică”.

Trump a respins un acord convenit anterior cu UE de către proprii negociatori

Când Marea Britanie a semnat un acord comercial cu Washingtonul în luna mai, acceptând o taxă vamală de bază de 10% impusă de Trump, unele state din UE, inclusiv Germania, au devenit mai încrezătoare în finalizarea cu succes a negocierilor dintre Europa și SUA.

Între timp, o escaladare gravă a conflictului comercial dintre SUA și China s-a încheiat cu o detensionare parțială, reducând temerile investitorilor legate de un haos comercial global. Piețele bursiere au atins niveluri record, în ciuda creșterilor de taxe vamale și incertitudinilor continue generate de Trump.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, și cancelarul german, Friedrich Merz, au menținut luni de zile oferta inițială a UE de eliminare a tuturor taxelor vamale industriale dacă SUA fac același lucru, deși Washingtonul indicase clar că dorea concesii unilaterale. Berlinul era preocupat de obținerea unui sistem complicat de „compensare” care să ofere reduceri comerciale companiilor auto europene – practic germane – care fabricau și exportau din SUA.

Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț, a fost trimis de șapte ori la Washington pentru a propune variante de acord, a susține discursuri despre importanța relației transatlantice și a promova schema germană de compensare auto. În total, Sefcovic a purtat peste 100 de ore de discuții cu omologii săi americani.

Un acord pentru o taxă vamală „reciprocă” și permanentă de 10%, convenit în iulie cu reprezentantul comercial american Jamieson Greer și secretarul pentru comerț Howard Lutnick, a fost respins categoric de Trump, care a amenințat în schimb cu majorarea taxelor vamale pentru UE la 30%, nu 20%, începând cu august.

Iar amenințările lui mai funcționaseră înainte. Pachetul de represalii pe care UE îl suspendase în aprilie fusese deja redus de la 26 miliarde de euro la 21 miliarde, după lobby-ul Franței, Irlandei și Italiei pentru eliminarea bourbonului de pe listă, în urma amenințării lui Trump de a lovi distileriile europene ca răspuns.

Oficialii consultați de FT afirmă că, dacă toate cererile statelor membre ar fi fost acceptate, doar bunuri americane în valoare de 9 miliarde de euro ar fi rămas pe listă.

Neînțelegeri în blocul comunitar privind răspunsul la taxele vamale americane

În lunile de negocieri, telefonul lui Sefcovic suna regulat, cu apeluri de la miniștri care cereau prudență.

Simon Harris, ministrul comerțului din Irlanda, suna frecvent. Dorea să salveze industria farmaceutică, a băuturilor spirtoase și a cărnii de vită a țării sale de un posibil contraatac american și voia să transmită lumii – mai ales americanilor – acest mesaj, prin mesaje constante pe rețelele sociale. Liderii de afaceri au cerut, de asemenea, reținere, preferând să accepte o reducere a marjelor de profit decât riscul unor taxe punitive care le-ar fi afectat vânzările.

Un al doilea pachet de taxe vamale de represalii asupra SUA a fost și el redus la 72 de miliarde de euro înainte de a fi aprobat pe 24 iulie, cu scopul de a fi activat în caz de eșec al negocierilor. Alături de pachetul inițial, totalul se ridica la 93 de miliarde.

Lunile de incertitudine privind direcția negocierilor au scos la iveală și diviziuni interne în cadrul Comisiei. Mai mulți oficiali și diplomați au declarat pentru FT că Weyand, experta neînduplecată care în timpul Brexit-ului a reușit adesea să obțină concesii de la omologii britanici, a susținut constant o poziție mai dură față de Trump și utilizarea instrumentelor de represalii ale UE – în opoziție cu abordarea mai conciliantă a Ursulei von der Leyen.

Guvernul francez, în ciuda încercărilor de a proteja firmele franceze de represalii, a cerut în repetate rânduri o abordare mai fermă a Comisiei față de taxele vamale cu care a amenințat Trump.

Dar președinta Comisiei Europene și apropiații săi au susținut că potențialele daune cauzate de măsuri suplimentare ale lui Trump – inclusiv amenințările de a impune taxe vamale specifice pe sectoare critice precum industria farmaceutică – însemnau că riscul unui război comercial scăpat de sub control era prea mare.

„Umbrela” de securitate a SUA a planat asupra discuțiilor

Se temeau, de asemenea, că o poziție mai belicoasă față de Washington ar putea afecta și alte domenii. Dependența Europei de garanțiile de securitate ale Americii a fost un alt argument împotriva unui conflict comercial, mai ales pentru statele din estul și nordul UE. Diplomații au spus că frica de o eventuală oprire a livrărilor de arme către Ucraina, retragerea trupelor americane din Europa sau chiar ieșirea din NATO a SUA a planat asupra discuțiilor.

O altă prioritate pentru von der Leyen a fost apărarea dreptului UE de a reglementa. Industria tech americană a făcut presiuni puternice ca Trump să forțeze UE să slăbească legile privind discursul online și gestionarea datelor. De asemenea, s-au opus taxelor digitale naționale. Până acum, von der Leyen a refuzat să cedeze pe aceste fronturi.

„Unii din direcția de comerț a Comisiei vedeau această situație ca pe un litigiu comercial clasic și cereau represalii, dar von der Leyen trebuia să privească imaginea de ansamblu, ceea ce i-a dictat prudența și aversiunea la risc”, afirmă Mujtaba Rahman, directorul pentru Europa al firmei de consultanță Eurasia Group.

După ce Trump a respins acordul propus chiar de propriii săi oficiali, echipa de negociatori a Comisiei a concluzionat că nu mai avea altă opțiune decât să accepte o taxă vamală americană de 15%. Acest nivel a fost prezentat ambasadorilor statelor membre săptămâna trecută.

Oficialii vor încerca să-l prezinte ca pe o menținere a situației existente, deoarece procentul de 15% ar include teoretic taxa vamală medie de 4,8%, pe care SUA o percepeau pentru importurile din UE. În realitate, calculat în funcție de volumul schimburilor, taxa vamală medie aplicată de SUA asupra importurilor din UE era de doar 1,6%.

„Nu putem ascunde faptul că UE a fost călcată în picioare de tăvălugul Trump”, a declarat un ambasador european pentru FT. „Trump a înțeles exact unde ne este pragul de durere”, a deplâns acesta.