Culisele afacerii Romarm. Cine sunt afaceriştii implicaţi şi cum a fost deschis dosarul

Procurorii DNA descriu, în referatul prin care au cerut arestarea lui Alexandru Pițurcă și a lui Gabriel Țuțu, cum s-ar fi desfăşurat afacerea în urma căreia compania ar fi fost păgubită cu peste 8 milioane de lei.

În contextul pandemiei de COVID-19, Romarm a fost desemnată să producă măşti de protecţie, prin filiala Dragomireşti, unde urmau să fie instalate liniile de producţie.

Procurorii spun că iniţiativa ar fi fost transformată într-o afacere avantajoasă pentru cei care s-au implicat în afacere, operaţiunea fiind coordonată de şeful Romarm, Gabriel Ţuţu.

Astfel, Andrei Hudea, apropiat al şefului Romarm, ar fi fost cel care ar fi găsit finanţator – Victor Piţurcă, prin firma fiului său, Alexandru. Andrea şi Riccardo Barsanti, şefii Interarm, ar fi asigurat logistica, iar Gabriel Ţuţu ar fi fost cel care a găsit clientul la care să ajungă produsele, respectiv MaPN, reiese din documentele DNA.

Astfel, pe 10 aprilie  2020, la sediul Romarm, ar fi avut loc prima întâlnire dintre Gabriel Ţuţu, Andrei Hudea, Victor Piţurcă şi Alexandru Piţurcă. „Cu această ocazie au fost stabilite coordonatele financiare generale ale derulării operațiunilor”, explică anchetatorii. De altfel, chiar Victor Piţurcă recunoaşte întâlnirea.

„L-am văzut o singură dată, la el la birou (nr. pe Gabriel Țuțu). Nu am nicio legătură cu el. Nu mai avem voie să mergem în birou la cineva? L-am cunoscut împreună cu băiatul meu și cu altcineva. Nu am vândut nicio mască. MApN a cumpărat de la acea firmă 4-5 produse. Băiatul meu a vrut să intre în această afacere. După niște săptămâni am vrut să merg și eu să cunosc cine este în această afacere. Eu am luat fosta fabrică de armament de la Filiași și am crezut că putem face o afacere. Eu voiam să vând acea fabrică, el (n.r. Gabriel Țuțu) mi-a propus altceva. (..) Firma cu care s-a asociat fiul meu a adus aceste produse din China. Firma care a venit cu afacerea a luat 40% din profit. Eu i-am trimis banii lui Alex, Alex a trimis banii în China”, explica Victor Piţurcă după punerea sub acuzare.

Câteva zile mai târziu de la primul contact, tot la sediul Romarm, pe 14 şi 15 aprilie s-ar fi stabilit detaliile colaborării dintre firma lui Alexandru Piţurcă şi Interarms. Ulterior, în afacere ar fi fost introdusă şi firma Helios, reprezentată de Ionel Neaşcu, care avea avize pentru comercializarea dispozitivelor medicale. Procentul care ar fi revenit lui Neacşu ar fi fost 6% din profit.

Pentru punerea la punct a detaliilor, spun procurorii, ar fi fost făcut un grup de Whatsapp, denumit „Contract 15.04.2020”.

„Din discuțiile purtate pe acest grup reiese că Gabriel Țuțu a făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere în cadrul M.Ap.N. pentru urgentarea efectuării plăților aferente contractului mai sus menționat. Potrivit discuțiilor a rezultat că până în data de 18 mai 2020, suspectul Țuțu Gabriel efectuase demersuri de informare cu privire la existența disponibilului bănesc în conturile M.Ap.N., fapt confirmat chiar de acesta prin „Cum nu au banii? Că mi-au spus că-i au deja”, arătându-se dispus să reia discuția cu factorii de decizie „Lasă-mă că vorbesc eu cu ei”.

Membrii grupului cunoșteau natura intervenției suspectului Țuțu Gabriel, respectiv ponderea influenței acestuia, fapt confirmat și de (…) care a postat în cadrul acestui grup faptul că „oricum, dacă nu erai tu Gabi, vedeam banii peste 60 de zile””, spun procurorii în dosar.

Împărţirea banilor
Potrivit procurorilor, Gabriel Ţuţu ar fi primit 50.000 de lei prin conturile personale de la Andrei Hudea (care ar fi intermediat relaţia Piţurcă-Interarms şi ar fi fost introdus în afacere printr-un contract de consultanţă), sumă justificată printr-un contract de împrumut cu mama celui din urmă.

Hudea ar fi obţinut peste 460.800 de lei, reprezentanţii Interarms 773.946 lei, iar Victor Piţurcă şi fiul lui 2.091.442 lei.

„Se remarcă, astfel, că sumele obținute efectiv sunt în consonanță cu discuțiile inițiale între suspecți, referitoare la sumele pretinse de fiecare în parte și se evidențiază faptul că profitul cert pe care l-au garantat finanțatorului, în procent de 60%, a fost realizat și distribuit între cotele negociate ((…), ora 13:53: Eu am scăzut de la 500.000 a lui (…) la 390k), iar cota de 40% a fost împărțită între ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunii”, susţine DNA.

Anterior semnării contractului, şeful Romarm ar fi fost avertizat despre fiabilitatea scăzută a produselor comandate din China de reprezentanții asociației patronale CMEC din China,”care prezintă garanții guvernamentale”, spun anchetatorii.

Potrivit DNA, Ţuţu ar fi ignorat semnalele, respingând o altă ofertă. Mai mult, arată procurorii, Romarm avea un serviciu de import, care ar fi putut solicita oferte de la mai mulţi furnizori, însă nu ar fi fost implicat în procedură, Gabriel Ţuţu invocând „că deja analizase personal oferte comerciale și că nu mai este nevoie de vreo selecție de oferte, având în vedere prevederile decretului privind starea de urgență”.

Contractul ar fi fost gestionat personal de Gabriel Ţuţu, care ar fi făcut mai multe modificări nefavorabile companiei de stat, reiese din referatul DNA.

Mai mult, datele tehnice care ar fi arătat că utilajele ar fi putut produce 8.000 de măsti pe oră erau nereale, capacitatea fiind de 4.800-7.200, însă singura persoana din conducerea Romarm care ar fi cunoscut realitatea până după 14 mai 2020 era Gabriel Ţuţu.

DNA susţine că Ţuţu ar fi şters mai multe puncte din draftul de contract, printre care cele privitoare la garanţia de bună execuţie, renunţând şi la poliţa de asigurare pentru toate riscurile. Ar fi acceptat o garanţie de retur avans emisă de un IFN, „iar ulterior, în mod sistematic, a refuzat notificarea societății emitente în vederea executării garanției”, iar apoi, în mai 2020-2021, a semnat 19 acte adiţionale pentru prelungirea scrisorii de garanţie şi pentru înlocuirea Instituţiei Financiare cu o alta.

După primirea utilajelor, ar fi fost instituită o comisie de recepţie a acestora. La teste, utilajele ar fi prezentat probleme, cauzele nefiind identificate în documentaţia tehnică sumară transmise de furnizor.

„În urma testării mașinilor s-au concluzionat următoarele: Productivitatea este cu mult în afara limitelor din contract și din specificația tehnică. Funcționarea mașinilor este instabilă necesitând opriri frecvente pentru refacerea reglajelor. Nivelul de rebuturi obținut poate afecta semnificativ parametrii economici ai producției. Productivitatea în regim manual a fost măsurată exclusiv pentru verificarea parametrilor de funcționare pe principalele componente ale mașinilor. Configurația mașinii în regim manual nu este în conformitate cu prevederile specificației tehnice”, reiese din dosarul procurorilor.

Astfel, comisia de recepţia nu a admis punerea în funcțiune, unele componenete nefiind funcţionale.

„Documentele de constatare cu privire la deficiențe au fost elaborate la nivelul UPS Dragomirești și înaintate către directorul general al CN Romarm SA, Gabriel Țuțu, acesta refuzând sistematic să le aprobe”, spune DNA.

Instituţiile statului, fără răspunsuri
În cele din urmă, utilajele au fost puse în funcţiune, însă, susţine DNA, s-au obţinut mult mai puţine produse faţă de numărul preconizat, fiind constatate neconcordanţe între numărul real de produse şi cel anunţat prin comunicate de presă, motiv pentru care procurorii au cerut informaţii de la ministerul Economiei. Răspunsul nu ar fi fost edificator, instituţia menţionând „în sensul că în registrele de evidență ale structurii de specialitate nu se regăsesc înscrisuri referitoare la aceste raportări”.

În legătură cu desfăşurarea achiziţiei, DNA a cerut informaţii de la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, care avea în atribuţii supravegherea acesteia.

Într-un răspuns din 4 ianuarie, instituţia a menţionat: „nu au fost identificate notificări cu privire la raportarea achizițiilor directe de materiale și echipamente necesare combaterii COVID-19 transmise pe parcursul anilor 2020 – 2021„, în urma notificării din 16.03.2020 emisă de A.N.A.P., în contextul emiterii de către Președintele României a Decretului nr. 195 privind nstituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 212/16.03.2020″.

 Citește și: Victor Pițurcă, explicații despre dosarul Romarm: Nu o să dau în gât pe nimeni. L-am văzut o dată pe Gabriel Țuțu
Interarms, pistoale pentru IGPR
Pe lângă Victor Piţurcă, Alexandru Piţurcă şi Gabriel Ţuţu, în dosar mai sunt vizaţi Barsanti Andrea (inculpat, acuzat de cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu), Barsanti Riccardo (suspect de cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu) reprezentanţi Interarms Impex, precum şi societatea, căreia i se aduc aceleaşi acuzaţii, potrivit documentelor DNA publicate de spynews.ro

Potrivit gazetadecluj.ro, firma Interarms ar fi obţinut, în 2020, cu o zi înainte de expirarea stării de urgenţă, fără licitaţie, prin Romarm, un contract de peste 40 de milioane de lei cu Poliţia Română, fără TVA, pentru achiziţia de pistoale Beretta. Sursa citată menţionează că Romarm, prin filialele sale, are şi alte contracte cu această companie.

Dosar din 2020, denunţător cu identitate protejată
Dosarul a fost deschis iniţial la Parchetul Militar Bucureşti, însă declinat în iunie 2020 procurorilor militari de la DNA, pentru că în dosar era implicat un ofiţer activ, respectiv şeful UM 02464. Ancheta este extinsă ulterior pe trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi luare de mită, iar în aprilie 2022 se transformă în două dosare, dintre care unul este trimis la secţia de corupţie a DNA, în mai 2022. Totodată, în dosarul în care sunt vizaţi civili este conexat şi un denunţ al unei persoane cu identitate protejată, din iulie 2020, care sesiza că Gabriel Ţuţu, şeful Romarm, ar fi primit foloase necuvenite pentru contractul de achiziţie a liniilor de producere a măştilor.