Ministerul Transporturilor nu a fost notificat oficial de partea ucraineană despre lucrările de adâncire pe Canalul Bâstroe, în contextul în care Ucraina afirmă că ar fi avut undă verde atât de la Bruxelles, cât și de la București.
Sunt 3 tipuri de dragări care pot fi făcute: de exploatare, de întreținere (să îndepărtezi aluviunile depuse sezonier) și de investiție (să adâncești peste limita de care ai avea nevoie să faci navigabil un canal).
Ucrainenii au susținut oficial (în comunicatul inițial al Ambasadei) că ei fac doar lucrări de întreținere, adică menținerea șenalului navigabil până la limita de 4,2 m la care au voie să circule statele riverane Ucraina și România.
În realitate, după cum au admis ulterior chiar cei de la Ministerul Infrastructurii ucrainean, lucrările au fost de investiție, prin adâncirea la aproximativ 7 metri.
- „Ucraina a început lucrările fără să aștepte punctul de vedere al părții române, fără a respecta convențiile internaționale și nu se știe exact când a lucrările pe Canalul Bâstroe, dar este cert că partea ucraineană a avut intenția de a demara acest proiect încă înainte să înceapă războiul cu Rusia. Putem să presupunem că Ucraina a folosit situația de conflict ca acoperire pentru a efectua lucrări fără acordul părții române. Sub pretextul necesității de a exporta grâne, ca urmare a conflictului cu Rusia, Ucraina a cerut României (prin excepție de la acordurile internaționale și bilaterale) să permită tranzitarea canalului Bâstroe de nave cu pavilion al unor state terțe. Acesta a reprezentat un prim pas pentru începerea dragajelor pe canalul Bâstroe. Una din navele de dragaj are pavilion Tanzania, navă care derulează lucrări și în prezent”, spun surse guvernamentale.
CRONOLOGIE
25 iunie 2020 – Ucraina a transmis Ministerului Transporturilor notificarea pentru proiectul „Amenajarea canalului navigabil de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră pe partea ucraineană a deltei”, denumit de Ucraina canalul Bâstroe faza II.
4 august 2020 și 24 iunie 2021 – România a transmis observații explicite și detaliate, precum și propuneri, inclusiv diverse elemente pentru stabilirea domeniului de aplicare a documentației de evaluare a impactului asupra mediului ce va fi elaborată pentru proiectul ucrainean.
Până în prezent, Ucraina nu a reacționat la comentariile și propunerile transmise de partea română.
Informațiile prezentate de partea ucraineană cu privire la evaluarea impactului asupra mediului nu răspund la toate observațiile transmise de partea română și nu iau în calcul toate riscurile potențiale ..
09 februarie 2022 – Consiliul de Miniștri din Ucraina a aprobat o Rezoluție care precizează că proiectul prevede pe sectorul (de Dunăre) Vâlcovo-Marea Neagră, care include și canalul Bâstroe (19,021 km), o lățime cuprinsă între 60 m și 85 m, și adâncimi cuprinse între 8,66 m și 7,65 m.
26 mai 2022 – La nivel de Administrație Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) are loc o întâlnire tripartită cu Ucraina și Republica Moldova, iar partea ucraineană menționează doar că tot tranzitul trebuie să se facă pe Sulina și nu menționează nimic despre lucrările de dragare pentru adâncirea șenalului navigabil pe care autoritățile ucrainene le au în vedere pentru Bâstroe și Chilia.
14 iunie 2022 – Prin intermediul Ambasadei Ucrainei la București, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a primit din partea Ministerului Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina notificarea pentru proiectul “Construcție nouă a infrastructurii de transport – port maritim (terminal) în Izmail, raionul Izmail, regiunea Odesa și cale ferată de acces, adiacentă stației Izmail a Sucursalei regionale „Calea ferată din Odesa”, titular Nibulon LLC. Partea română și-a manifestat intenția de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier pentru acest proiect.
22 iunie 2022 – Ministerul Mediului din Ucraina a trimis o notificare Ministerului Mediului din România în care a cerut acordul doar pentru lucrări în Portul Izmail.
04 iulie 2022 – Ministerul Mediului din România a transmis Ministrului Transporturilor și Infrastructurii din România un document prin care a solicitat un punct de vedere privind solicitarea părții ucrainene.
12 iulie 2022 – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România a transmis Ministerului Mediului din România un punct de vedere prin care afirmă că nu este de acord cu lucrările pentru portul Izmail.
27 iulie 2022 – Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a transmisun punct de vedere cu privire la adâncirea Brațului Bâstroe de către Ucraina. Din el reiese clar că nu susține adâncirea canalului având în vedere efectele negative.
04 august 2022 – Ministerul Mediului din România transmite către Ministerul Mediului din Ucraina un punct de vedere în care afirmă că nu este de acord cu lucrările la Portul Izmail.
13 decembrie 2022 – Partea ucraineană a transmis Ministerului Mediului din România raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru acest proiect cu privire la Portul Izmail.
1 februarie 2023 – România a transmis o scrisoare din care reiese că mare parte din aspectele sensibile ridicate anterior nu au fost luate în considerare din motiv că ”investiția este una privată și impactul are caracter local” raportându-se numai la efectele pe termen scurt din realizarea lucrărilor, deși partea română a arătat că trebuie analizate efectele în perioada de funcționare/întreținere cale navigabilă.
Până în prezent, Ucraina nu a reacționat la comentariile și propunerile transmise în data de 01.02.2023 și prin urmare consultările transfrontaliere nu sunt finalizate la această dată.
09 februarie 2023 – Direcția navală a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (Ro) a organizat o întâlnire cu reprezentanții MAE, Ministerului Mediului, Poliției de Frontieră, Garda de Coastă, în cadrul căreia a pus la dispoziție elementele pe care le avea privind anumite activități pe Dunăre ale părții ucrainiene. Întâlnirea a fost de natură să sprijine MAE român în sensul demersului acestui minister pentru formularea unei poziții ferme a României față de acțiunile Ucrainei.
16 februarie 2023 – Partea ucraineană anunță armatorii că adâncimea canalului Bâstroe este de 6,5 m (de la 3,9 m cât avea anterior) iar navele mari pot tranzita canalul.
19 februarie 2023 – Ministerul Infrastructurii din Ucraina anunță oficial (pe Twitter) că adâncimea pe canalul Bâstroe a ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m), iar navele mari pot tranzita canalul.
