Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei
Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- Escrocul din Clanul Pricopsiților se vrea primar la Capitală
Fostul viceprimar al Sectorului 2, este al patrulea politician care a anunțat că vizează postul de primar al Bucureștiului. Popescu a spus că nu mai face parte din PSD și că are propriile propuneri pentru viitoare proiecte în Capitală. Popescu face parte din Clanul Pricopsiților, o grupare criminală abonată la contracte de sute de milioane … - Mafia robelor: peste 3.000 de magistrați încasează pensii speciale de peste 5.000 de euro lunar fără să fi cotizat la sistemul public
În timp ce milioane de români abia își plătesc facturile și pensiile obișnuite rămân la limita supraviețuirii, o castă privilegiată continuă să trăiască în lux pe banii contribuabililor. Este vorba despre peste 3.000 de magistrați care primesc pensii speciale de peste 5.000 de euro lunar, deși nu au cotizat nici măcar un leu la sistemul … - Datoria României va ajunge în 2028 la aproape 300 de miliarde de euro
România se afundă într-o spirală a împrumuturilor fără precedent. Dacă ritmul actual al datoriei continuă, în doar trei ani vom atinge pragul istoric de 300 de miliarde de euro datorie publică. Statul trăiește pe credit, guvernele se împrumută lunar cu miliarde, iar nota de plată este trecută pe umerii generațiilor viitoare. În 2019, datoria României … - PSD și PNL au mituit electoratul din buget peste orice limită sustenabilă. România este în faliment
Ceea ce vedem astăzi nu mai este guvernare, ci o operațiune de mituire colectivă finanțată din bani publici. PSD și PNL au aruncat cu promisiuni, vouchere și salarii mărite fără acoperire, doar pentru a-și cumpăra liniștea electorală. Rezultatul? România este practic în faliment, iar datoria crește mai repede decât economia. Bugetul a devenit un sac … - Corupția la stat! Loteria Română își plătește șefii din CA mai bine decât Nuclearelectrica
Romatsa plătește 70.000 de lei brut lunar fiecărui membru al CA, Compania Națională de Aeroporturi București dă 69.000 de lei pe lună, iar Monitorul Oficial oferă 47.000 de lei pe lună membrilor din Consiliul de Administrație. Indemnizațiile directorilor pornesc și ele de la 85.000 brut pe lună la Romgaz și Depogaz, conform bazelor de date …
