Cristina Chiriac, noi explicații privind dosarul fostului episcop de Huși, după ce a zis că nu are ce să-și reproșeze

Procuroarea Cristina Chiriac, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, a respins marți, în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției, acuzațiile că a blocat dosarul fostului episcop de Huși și a ignorat probe care puteau dovedi abuzurile sexuale ale lui Corneliu Onilă.

„Procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor sau a presiunilor publice”, a afirmat Chiriac, subliniind că deciziile sale s-au bazat exclusiv pe probele existente la momentul respectiv.

Chiriac a fost audiată astăzi din nou după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ candidatura sa pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul Onilă a fost unul din motivele invocate de CSM. În timpul audierilor de la CSM, ea a spus că nu are ce să-și reproșeze privind modul cum a acționat.

Procurorii din CSM au motivat avizul negativ prin faptul că Cristina Chiriac nu a oferit explicații suficiente în legătură cu acuzațiile că a ținut la sertar probe care dovedeau abuzurile sexuale ale fostului episcop al Hușilor, Cornel Onilă, în 2017 atunci când a instrumentat dosarul în care acesta era șantajat și că nu a disjuns cauza parchetului competent să instrumenteze infracțiuni sexuale.

Ancheta care a dus la condamnarea fostului episcop al Hușilor a fost redeschisă în 2019, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la „Să fie lumină”, iar Onilă a fost condamnat la 8 ani de închisoare.

„Procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor”

Chiriac a afirmat marți, în timpul interviului de la Ministerul Justiției, că și în situația în care o cauză este soluționată definitiv, există limite legale și profesionale care nu permit expunerea detaliată a probatorului sau a raționamentului care stă la baza adoptării soluțiilor.

„Toate deciziile adoptate în cauza respectivă au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv în baza probatorului administrat în cauza. Fără a intra în detaliile concrete ale cauzei, subliniez că activitatea de urmărire penală  presupune o evaluare riguroasă a problemelor existente la un anumit moment procesual, iar diferența dintre percepția publică și realitatea probatorie este o situație care apare frecvent în practică. De asemenea, este important de subliniat că procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor sau a presiunilor publice, ci exclusiv în baza probelor administrate în condiții de legi”, a afirmat Cristina Chiriac în fața comisiei de la Ministerul Justiției.

Șefa DNA Iași a precizat că după criticile CSM a înțeles ca explicațiile oferite publicului să fie suficient de clare și pentru a preveni interpretări eronate.

„Dacă ar fi să revin asupra modului în care am răspuns în cadrul interviului anterior, consider că aș fi putut dezvolta mai clar aceste principii, fără a intra în detaliile concrete ale cauzei.  Aceasta nu schimbă în niciun fel corectitudinea și legalitatea deciziilor adoptate. În acest context, consider că se mai impun a fi făcute unele precizări suplimentare, totodată având în vedere caracterul nepublic al anchetei, confirmat și de către instanțele care au judecat cauzele în fond și în apel”, a completat procuroarea.

„Acele înregistrări nu reprezentau acte de agresiune sexuală”

Cristina Chiriac a negat că înregistrările cu care a intrat în contact în timpul instrumentării dosarului de șantaj ar fi ilustrat abuzuri sexuale cu minori și susține că ele nu au constituit probe în dosarul de condamnare a lui Onilă pentru infracțiuni sexuale, ci doar în acela în care fostul episcop a avut calitate de persoană vătămată în dosarul de șantaj. 

„Ceea ce este esențial este că respectivele înregistrări care au constituit probe în dosarul privind infracțiunea de șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală și în niciun caz nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu persoane minori. Persoanele implicate fiind majore la momentul efectuării înregistrărilor, aceste aspecte fiind confirmate atât prin hotărârile instanțelor de judecată, cât și de declarațiile persoanelor implicate. Toate înregistrările și suporții care conțineau materialele compromițătoare și care au făcut obiectul infracțiunii de șantaj au fost înaintate către instanța de judecată care a judecat dosarul având ca obiect infracțiunea de șantaj”, a mai afirmat Cristina Chiriac.

Procuroarea susține că percepția publică cu privire la faptul că ar fi ascuns acele probe „nu se bazează pe fapte reale”.

„Întotdeauna mi-am exercitat atribuțiile cu profesionalism, cu imparțialitate și în limitele legii, indiferent de calitatea persoanei cercetate.  Episcopul de la Huși nu-mi este naș, nu m-a cununat, l-am cunoscut doar cu ocazia instrumentării dosarului de șantaj”, a conchis Cristina Chiriac în fața comisiei. 

Cristina Chiriac, propunerea pentru procuror general al României, Marinela Mincă, propusă adjunctă a șefului DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, propunerea de adjunct al șefului DIICOT, susțin un nou interviu în fața comisiei Ministerului Justiției. Procedura este obligatorie pentru că au primit aviz negativ de la CSM. După reaudiere, ministrul Justiției va decide dacă va renunța la aceste candidaturi sau va merge mai departe cu propunerile la președintele Nicușor Dan, care va avea ultimul cuvânt.