Crima din ziua de Crăciun, 34 de ani
În ziua sfântă de Crăciun, acum 34 de ani a avut loc asasinarea cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu. Majoritatea românilor au avut parte atunci de un sentiment de bucurie, dar acum la 34 de ani mulți regretă acest eveniment.
De ce au plătit cei doi pentru tot ce a făcut nomenclatura comunistă?
Ca un arc peste timp facem o analiză a ceea ce s-a întâmplat atunci și după decembrie 89′. De ce regretă românii epoca Ceaușescu acum la mai bine de un sfert de veac de la cele întâmplate?
În acele zile tragice din decembrie 1989 și-au pierdut viața peste o mie de români și alte mii au fost rănite s-au torturate de forțele represive.
De unde a început totul?
Dictatorul Nicolae Ceaușescu a încercat în ultima decadă a regimului său să finalizeze marile proiecte și să plătească datoria externă a României. Aceste acțiuni au dus la împlementarea unor măsuri draconice pentru a putea îndeplini visul socialist al Republicii România. Printre măsurile luate de Nicolae Ceaușescu se pot enumera următoarele:
- implementarea unor măsuri de distribuire a alimentelor pe cartelă
- dezvoltarea sistemului represiv al organelor statului (Securitate, M.I.)
- demolarea și relocarea monumentelor de cult
- distrugerea satului tradițional românesc
- mutarea țăranilor în orașe pentru a lucra în fabrici și uzine
- program redus la radio și televiziune
Totul a fost împotriva lor, poporul, situația geopolitică, dar și ”agenturili streine” cum le spunea tovarășul. Deși mulți neagă implicarea agențiilor de spionaj extern în revoluție, situația nu stă chiar așa. Nicolae Ceaușescu se afla într-un război direct cu Mihail Gorbaciov, iar inițial s-au încercat prin diferite tentative la Iași și Timișoara deschiderea frontului revoluționar împotriva regimului.
Timișoara a devenit primul oraș al revoluției, zeci de mii de oameni au ieșit atunci în stradă pentru libertate, chiar dacă se știa că mulți nu se vor mai întoarce acasă. Nicolae și Elena Ceaușescu au ordonat generalului Stănculescu reprimarea în forță a revoluției de la Timișoara și mai apoi în toată țara. Generalul s-a conformat și a ordonat Armatei să deschidă focul asupra populației, au avut loc primele crime, acțiune ce a dus la înverșunare și la o îndârjire nemaiîntâlnită în rândul populației.
În urma mărturiilor culese de la cei care au participat la revoluție reiese un singur lucru, am avut inițial o revoltă, apoi revoluție și a urmat o lovitură de stat cu ajutorul agențiilor străine. În 22 când au fugit cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central, cei doi și-au semnat condamnarea la moarte. Cei care complotau la îndepărtarea lor au aranjat totul pas cu pas, inclusiv preluarea puterii prin forță armată.
Execuția sumară a celor doi a avut loc la Târgoviște, chiar în ziua de Crăciun, datorită noii puteri care se prefigura în fruntea țării. La 24 decembrie 1989, printr-un decret al CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excepțional.
Completul de judecată a fost format din doi judecători militari, coloneii Gică Popa (președinte) și Ioan Nistor, și trei asesori populari, căpitanul Corneliu Sorescu, locotenentul-major Daniel Candrea și locotenentul Ion Zamfir. Grefierul era plutonierul-major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată de avocații din oficiu Constantin Lucescu și Nicolae Teodorescu. Deplasarea la Târgoviște a membrilor „Tribunalului Militar Excepțional” s-a făcut cu 5 elicoptere.
Procesul a început pe 25 decembrie ora 13:20 și s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana din Târgoviște.
Capetele de acuzare erau:
- Genocid – peste 60.000 victime;
- Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc.
- Subminarea economiei naționale;
- Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate.
Aceste acuzații n-au fost dovedite, ci doar numite de acuzatori împreună cu menționarea descrierilor făcute de presă ale unor infracțiuni atribuite de jurnaliștii Ceaușeștilor. Avocații impuși cuplului i-au acuzat în loc să-i apere. Nicolae Ceaușescu a afirmat că nu recunoaște tribunalul și se pare că avea dreptate în această privință, singura calitate oficială a celui care a semnat decretul era cea de a fi unul din liderii loviturii de stat.
Nici până azi nu a putut fi dovedită existența unor conturi secrete care ar fi conținut banii menționați de acuzatori. Acuzația de nu a fost probată niciodată de la instalarea democrației originale după 90′ și până astăzi.
După lovitură de stat, Republica România a fost capturată de securiști și eșalonul doi și trei din PCR, până în zilele noastre
Cuplul Ceaușescu a fost singurul care a plătit pentru ororile nomenclaturii comuniste. Ion Iliescu și anturajul său format din eșaloanele doi și trei ale Partdului Comunist Român au format noua conducere după fuga celor doi în 22 decembrie 1989. După 22 decembrie sute de oameni și-au pierdut viața, și mii au fost rănite.
De ce s-a întâmplat acest lucru, cine-a tras în noi după 22? Unde sunt teroriștii tovarășului Iliescu? Unde sunt banii din conturile secrete?
Totul a fost o mascaradă pentru preluarea puterii și perpetuarea nomenclaturii comuniste până în zilele noastre. Banii din conturile secrete au ajuns pe mâna capitaliștilor și miliardarilor de mucava apăruți după 1990. Industria, agricultura și tot ce avea bun regimul Ceaușescu a fost jefuit și distrus de noua democrație instaurată de Ion Iliescu.
Punctul 8 de la Timișoara a rămas un vis. În 89′ s-a scandat în stradă, ”libertate, vrem democrație și fără comuniști”, totul a rămas doar un ideal, nimic nu s-a împlinit, astfel ne putem explica situația în care am ajuns după cei 34 de ani negri ai postdecembrismului.