Cotroceniul, în faliment: a primit 8 milioane de la Ciolacu, pentru funcționarea lui Iohannis
Guvernul României a suplimentat cu 7,8 milioane de lei, cu bani de la Fondul de rezervă aflat la dispoziția Executivului, bugetul alocat Administrației Prezidențiale în anul 2023, sub pretextul că este nevoie de bani pentru ca președintele Klaus Iohannis să-și poată îndeplini atribuțiile constituționale și legale.
Această „gură de aer” vine la scurt timp după ce Administrația Prezidențială a anunțat că vrea să cumpere 2.000 de bilete de avion, pentru următorii patru ani, în valoare de peste 10 milioane de lei. De altfel, Palatul Cotroceni a cheltuit, de la începutul acestui an, pe bunuri și servicii, peste 31,3 milioane de lei. Palatul Victoria a alocat, de asemenea, bani în plus, de la „pușculița specială” și pentru STS, SRTV, Rezervele de Stat, iar Ministerul Justiției solicită aproape 100 de milioane de lei pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să-și poată achita salariile în ultimele două luni ale anului. SPP, despre care „Jurnalul” a dezvăluit, deja, că a primit o alocare bugetară suplimentară de 30 de milioane de lei, explică, într-un document, la ce îi trebuiau acești bani. Este vorba tot despre lipsa fondurilor pentru plata salariilor, o lipsă generată de… majorările operate la drepturile salariale, intrate în vigoare, anul acesta, de mai multe ori.
Seria suplimentărilor de la Fondul de rezervă bugetară aflată la dispoziția Guvernului României a continuat, în forță, la finalul săptămânii trecute, una dintre instituțiile care vor beneficia de fonduri în plus alocate de către Cabinetul Ciolacu la acest sfârșit de an 2023 fiind chiar Administrația Prezidențială. Instituția la conducerea căreia se află Klaus Iohannis a reușit să convingă Executivul să emită o hotărâre de Guvern, nr. 1059 din 2 noiembrie 2023, prin care se aprobă suplimentarea bugetului Administrației Prezidențiale pe anul 2023, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, la Capitolul 51.01 „Autorități Publice și acțiuni externe”, Titlul 20 „Bunuri și Servicii”, cu suma de 7.547.000 de lei credite de angajament și credite bugetare.
Potrivit HG-ului citat, aceste sume au fost alocate „în vederea asigurării finanțării serviciilor necesare îndeplinirii atribuțiilor constituționale și legale ale Președintelui României”.
Cotroceniul are în derulare licitația unui contract de 10,1 milioane de lei pentru bilete de avion
Această majorare de alocări bugetare pentru Președinția României vine în contextual în care instituția tocmai se pregătește să facă o investiție semnificativă în biletele de avion pe care le va utiliza în următorii patru ani. „Jurnalul a dezvăluit”, în 18 octombrie, că, la data de 9 octombrie 2023, Administrația Prezidențială a pus la bătaie contractarea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 de luni, în vederea asigurării serviciilor de transport aerian de călători în țară și în străinătate.
Este vorba despre o cantitate estimată de 2.000 de bilete de avion, în valoare, de asemenea, estimată a 10.115.000 de lei cu TVA. Conform calculului, rezultă o cheltuială de 43.000 de euro pe lună pentru astfel de servicii pe care Administrația Prezidențială este dispusă să o facă timp de patru ani.
Ziarul nostru dezvăluia, la acel moment, că, până în prezent, în mandatele lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, Administrația Prezidențială a efectuat curse aeriene în valoare de 3,5 milioane de euro, fără a pune aici la socoteală și sumele de bani, ținute la secret, cheltuite pentru deplasările președintelui României, Klaus Iohannis, și ale soției acestuia, Carmen, prilejuite de vizitele de stat pe care le-a efectuat numai în ultimul an în Asia, Orientul Mijlociu și America de Sud. Doar în cursul anului 2023, Administrația Prezidențială a contractat bilete de avion în valoare de 1,83 de milioane de lei.
Cheltuieli fără număr, în 2023
Interesant este că Administrația Prezidențială a rămas fără bani, la acest sfârșit de an, motiv pentru care a fost nevoită să apeleze la „pușculița” Guvernului, pentru a-și acoperi cheltuielile necesare lunilor noiembrie și decembrie 2023.
La fel de interesant este, însă, că aceeași Administrație Prezidențială a făcut, numai anul acesta, achiziții de bunuri și servicii în valoare de 31.350.699,14 lei cu TVA inclusă. Președinția a cumpărat, chiar la începutul anului, energie electrică în valoare de 823.350,14 lei fără TVA. După care, a contractat servicii de salubritate de 462.448,8 lei fără TVA, dar și servicii de deszăpezire de 353.992 de lei fără TVA. Apoi, au fost contractate lucrări de reparare a gardului împrejmuitor al Palatului Cotroceni în valoare de 993.278,69 lei fără TVA, servicii de întreținere a spațiilor verzi în valoare de 373.026,65 de lei fără TVA, teste antigen Covid-19 în valoare de 9.500 de lei fără TVA, echipamente de rețea integrată de telecomunicații în valoare de 1.721.268,96 lei fără TVA sau rafturi metalice pentru depozitare în valoare de 364.224,27 lei fără TVA.
De asemenea, a mai fost cumpărată energie electrică de 2.090.940,35 lei fără TVA, a fost contractată documentația de avizare a lucrărilor de refacere a acoperișului de 1.195.956 de lei fără TVA, s-au cumpărat gaze naturale de 892.029,48 de lei fără TVA, mentenanță pentru sistemul de irigații de 62.597 lei fără TVA, mobilier de 769,08 lei fără TVA. Au fost achiziționate servicii de transformare a decorațiilor în valoare de 1.762.703,89 lei fără TVA, reabilitarea sistemului exterior de alimentare cu apă în valoare de 4.335.825,06 lei fără TVA, alte ordine și medalii naționale în valoare de 722.885,3 lei fără TVA, lucrări de reparație a fațadelor în valoare de 5.372.677.04 lei fără TVA, un sistem de bariere de securitate în valoare de 3207.554,16 lei fără TVA, servicii de evaluare complexă a riscului seismic la Palatul Cotroceni de 1.250.000 de lei fără TVA și alte echipamente de rețea de 631.468,46 lei fără TVA.
Și ÎCCJ are nevoie de bani, ca să-și achite salariile
Nu doar Administrația Prezidențială a cerut bani în plus de la Guvern, pentru a-și putea asigura cheltuielile bugetare până la finalul acestui an. Ministerul Justiției, care a mai solicitat fonduri din rezerva bugetară pentru parchete sau pentru Administrația Națională a Penitenciarelor, solicită din nou sume importante de bani, pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Având în vedere evoluția execuției bugetare pe anul 2023, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constată necesitatea asigurării fondurilor până la data de 31 decembrie 2023, pentru asigurarea cheltuielilor salariale aferente lunilor octombrie și noiembrie, cu plata în lunile noiembrie și decembrie și pentru achitarea integrală a contribuției la Fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap, a cărei amânare ar conduce la plata dobânzilor și penalităților de întârziere”, se arată în Nota de Fundamentare a unei noi hotărâri de Guvern pe care o solicită Alina Gorghiu.
Astfel, se motivează că, potrivit Legii 448/2006, ÎCCJ are obligația să plătească către bugetul de stat până la data de 25 noiembrie inclusiv a perioadei următoare de repartizare contribuția la Fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap. „Ținând cont de faptul că obligația în cauză se achită până la data de 25 noiembrie a lunii următoare perioadei de repartizare, pentru efectuarea în termenul prevăzut de reglementările în vigoare a tuturor operațiunilor privind deschiderea creditelor bugetare și repartizarea acestora conform normelor în vigoare, este necesară urgentarea demersurilor de asigurare a fondurilor necesare plății acestei contribuții”, se mai arată în documentul citat.
Concret, însă, în acest sens, Ministerul Justiției susține că se impune suplimentarea bugetului ÎCCJ, la capitolul „Ordine Publică și Siguranță Națională”, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, cu 98.572.000 de lei, reprezentând cheltuielile de personal aferente plății drepturilor salariale aferente lunilor octombrie și noiembrie, dar și cu 3 milioane de lei pentru Fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap.
Alocări suplimentare de fonduri, pe bandă rulantă
Tot la finalul săptămânii trecute, Executivul a mai alocat sume importante de bani pentru suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară, a bugetelor câtorva instituții publice.
Spre exemplu, Ministerul Agriculturii a primit 7,8 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu agricultura, silvicultura, pescuitul și vânătoarea, la care se adaugă încă 6,5 milioane de lei destinați transferului între instituții ale administrației publice.
La rândul ei, Agenția Națională pentru Sport a primit, în plus, 32 de milioane de lei pentru plata unor cheltuieli de personal aferente lunilor octombrie și noiembrie 2023.
Serviciul de Telecomunicații Speciale a primit o alocare suplimentară bugetară de 43.900.000 de lei credite de angajament pentru finanțarea cheltuielilor de personal.
Administrația Națională a Rezervelor de Stat și pentru Probleme Speciale a primit o alocare suplimentară de 10,5 milioane de lei pentru plata drepturilor salariale și a unor drepturi corelative pentru personalul instituției, a drepturilor izvorâte din punerea în executare a hotărârilor de executare silită și a obligațiilor fiscal aferente.
De asemenea, Bugetul Societății Române de Televiziune a fost suplimentat, de la Fondul de rezervă, cu 42.798.000 de lei, iar bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării a primit o alocare suplimentară de 5.973.000 de lei pentru finanțarea cheltuielilor de personal.
SPP și-a justificat cererea de fonduri în plus: S-au operat mai multe majorări ale drepturilor de natură salarială
„Jurnalul” a dezvăluit, săptămâna trecută, că o sumă importantă de bani din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului României a fost alocată pentru Serviciul de Protecție și Pază. Acest lucru s-a făcut odată cu adoptarea HG 1021 din 27 octombrie 2023, când Executivul condus de Marcel Ciolacu a aprobat suplimentarea bugetului pe anul 2023 al SPP cu suma de 30 de milioane de lei, pentru capitolul „Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională”, Titlul „cheltuieli de personal”.
Banii primiți în plus de către instituția condusă de celebrul general Lucian Pahonțu (FOTO) reprezintă credite de angajament și credite bugetare, în vederea acoperirii necesarului de finanțare de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale.
Ei bine, între timp a apărut și Nota de Fundamentare, în care se explică mai clar la ce le trebuiau bodyguarzilor prezidențiali acești bani. În documentul respectiv scrie negru pe alb că „pentru continuarea derulării activităților specifice de către SPP și după data de 25 noiembrie 2023, este imperios necesar asigurarea creditelor de angajament și a creditelor bugetare pentru că, în acest moment, bugetul SPP alocat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale începând cu luna noiembrie”.
Ce anume a făcut ca bugetul SPP să nu poată acoperi aceste cheltuieli salariale? Ei bine, majorarea veniturilor la SPP. Astfel, se precizează că solicitarea de majorare se datorează modificărilor legislative care au survenit ulterior aprobării limitelor de credite utilizate în procesul de fundamentare a proiectului de buget pe anul în curs, modificări care au făcut ca sumele aprobate să fie insuficiente. Spre exemplu, la 1 ianuarie 2023, s-a majorat cu 10% solda de funcție și de grad. De al 10 ianuarie 2023, s-au acordat drepturile de transport pe teritoriul național pentru personalul din instituțiile de ordine publică și siguranță națională. De la 13 ianuarie 2023, a fost actualizată solda de grad a personalului militar, iar din 1 iunie 2023, s-a majorat solda de funcție.
