„Penalizații” din sondajele publice se fac că nu înțeleg. Cum că PSD și PNL sunt luați la 13-14, iar USR-ul cu al său tupeu dogit promite cinste și dreptate și stă pe loc, iar UDMR îl aduce pe Viktor Orban să cînte „Noi de-aicea nu plecăm”, un cîntec studențesc de antrenament la beție, nu de program politic.
Cum de nu-i mai apreciază poporul cînd ei încearcă să „salveze țara” din groapa împrumuturilor externe și să refacă drumul spre fericire? Și de ce alegătorii dau semne de o constantă susținere a partidului AUR, singurul care nu are un proiect convingător și care nu încearcă nimic, n-are idei, iar președintele său, în loc să se suie pe cai mari, se scaldă în declarații banale?
Cum și iar cum? Oamenii sunt furioși, neîncrezători și nerecunoscători, iar ei, pătratul politic al eșecului românesc, cîrpiți într-o coaliție, se chinuie să salveze țara și să o ducă prin curțile lor direct spre prosperitate?
De ce scade „patrulaterul” în vreme ce transpiră și crește sau staționează AUR cînd nu face mare brînză?
Unii spun că prăbușirea în sondaje vine de la majorarea TVA-ului și de la scumpirile provocate. Nu cred. Nu-i așa de greu ca oamenii să priceapă că țara este super îndatorată și că trebuia făcut ceva. Pentru talpa țării, sărăcia românească face parte din tradiție. Este aproape un mod de a fi, un răspuns acceptat la atîtea și atîtea promisiuni, proiecte și nevoi de sacrificiu. Ar fi mers și de data aceasta. Corupția a fost la fel. Vine de peste vale de domnia lui Nicolae Ceaușescu, chiar și de dincolo de vremurile capetelor încoronate. Doar că în tranziție s-a tot perfecționat și adaptat la standarde europene. Îți suflă orice contract la calculator și cu caietul de sarcini bine meșteșugit.
Noi, românii, suntem învățați cu răul și cu minciunile stăpînirii. Numai uneori, ne enervăm, mai ales cînd suntem luați de proști.
De-asta cred că neîncrederea în PSD și PNL vine mai ales de la faptul că au îngropat țara în datorii, iar cei care au făcut-o nu sunt luați la întrebări. Ba, unii o duc și mai bine și au schimbat doar țuțuroiul la care să țină sacul. Nici o anchetă, nici un dosar, nici un decont public pentru zecile de miliarde de euro împrumutate și vărsate în nisipurile pe care stau salariile bugetarilor de top. S-au dus în proiecte locale fără cap, pe seama cărora s-a topit o altă mare parte din bani. Au împrumutat basculante și trenuri de bani să facă țara ca o floare și au scos-o la mezat. Cînd va veni vremea restituirilor și n-am avea de unde plăti, ce credeți că se va întîmpla? Se vor plînge băncile că n-au avut noroc și că n-au știut pe cine împrumută? Nici vorbă! Se vor grăbi să ia tot ce va mai deține statul român.
Și al doilea lucru care stă la baza acestei nemulțumiri populare exprimată discret în sondaje vine de la faptul că au început reforma cu tăieri de la amărîți, tot cu vămuirea pe sărăcia oamenilor, iar cînd să se apropie de mahări, de lefurile și de privilegiile lor umflate, de bani cheltuiți în bătaie de joc au început să se uite la cer și să se întrebe dacă nu cumva plouă.
Întrebați pe oricine de la țară dacă pricepe încotro se îndreaptă țara? Și veți găsi destui care să rîdă și să spună că, dacă merge așa împleticit ca Nicușor, unde naiba să ajungă?
