un editorial de Cornel Nistorescu
Circul cu jongleriile sale poate deveni expresia societății românești în delirul său democratic. Apare pe scenă un parlamentar, învîrtește două hîrtii și în ele apar paragrafe noi. Ca magicianul la circ. Pune o pînză pe o masă, pune și un scaun deasupra, face niște vrăji și, cînd îl ridică, dintre picioarele mesei iese rumegînd o capră mirată. Alteori face cîteva mișcări inexplicabile, șoptește ceva la urechea cuiva și, ca la hocus-pocus, apar în guvern patru-cinci miniștri cu doctorate la Academia Națională de Informații (marca SRI), absolvenți de la Colegiul Național de Apărare (”cea mai înaltă formă de învățămînt politico-militar din România”) sau turnători.
Tot cu tehnici de hocus-pocus apar acoperiți sau pensionari din Servicii în conducerea unor regii de stat, în primării, în componența sau chiar în conducerea unor direcții județene. Jongleriile se fac sub ochii tuturor, iar oamenii se obișnuiesc cu ele ca făcînd parte din viața lor.
Așa s-au petrecut lucrurile cu numirea unor directori la UNIFARM sau la ROMARM. Credeți că Adrian Ionel sau Gabriel Țuțu au ieșit din spuma mării? Își imaginează cineva că la marile regii de stat consiliile de administrație sunt pline de experți? Nici vorbă! Sunt ocupate de activii sau rezerviștii noii securități recompensați sau trimiși să vegheze ca țara să nu fie devalizată grosolan.
Ca să nu credeți că aș putea să fantazez, reproduc o știre de luna aceasta, publicată de Ziarul Financiar
„Premierul Nicolae Ciucă l-a numit, luni, 13 februarie, pe Bogdan-Ionel Floricel, un fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii (SRI) activ în zona de combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere, care a ocupat ulterior alte funcţii care nu par să aibă nicio legătură cu tehnologia sau digitalizarea în cadrul Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Fondului Naţional de Garantare a Creditelor (FNGCIMM) şi EximBank, în poziţia de secretar general adjunct al Autorităţii pentru Digitalizarea României – instituţie cheie în derularea proiectelor de digitalizare din sectorul public, inclusiv a controversatului proiect al cloudului guvernamental. Numirea este cu caracter temporar şi a fost făcută de primul ministru Nicolae Ciucă:
“Având în vedere propunerea Autorităţii pentru Digitalizarea României din 6 februarie 2023, prim-ministrul emite prezenta decizie: începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Bogdan-lonel Floricel, şef serviciu al Serviciului monitorizare PNRR – Direcţia monitorizare şi raportare PNRR din cadrul ADR, exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici, de secretar general adjunct al Autorităţii pentru Digitalizarea României”.
Exemplele sunt vechi, nenumărate și mai grave. Presupun că unii cititori își mai aduc aminte de modificările la lege făcute de Raluca Prună cît a fost ministrul Justiției (ea însăși fiică de ambasador și mare ofițer acoperit în Orientul Mijlociu) privind participarea ofițerilor SRI la desfășurarea anchetelor penale. De nenorocirea organizată pe capul lui Toni Greblă pentru că s-a opus în CCR la legile Big Brother, la fel. Cazurile judecătorilor care au avut de suferit pentru că nu s-au conformat recomandărilor (solicitărilor, ordinelor) SRI sunt destule. Politicienii care s-au nenorocit pentru că au avut curajul să spună nu sunt și ei nenumărați.
Toate acestea sunt doar o modestă schiță a unui fenomen de proporții. El s-ar putea numi:„Implicarea serviciilor secrete (îndesosebi a SRI) în funcționarea mecanismelor importante ale societății romanești”.
Ultimul caz în materie îl constituie încercarea de a modifica prevederile Legii 176/2010 privind declarațiile de avere. Prin Daniel Fenechiu (PNL , ajuns membru pe un traseu necunoscut în partidul ridicolului Dan Diaconescu!?) s-a încercat introducerea unui paragraf care ar fi permis serviciilor secrete să dosească declarațiile de avere ale lucrătorilor. Evident, ale celor importanți.
Modificările la lege au fost înaintate pe o filieră necunoscută și plasate pe post de amendamente în ședința Comisiei Juridice a Senatului din februarie, anul curent.
„Amendamentele au apărut de nicăieri, la ședința din 14 februarie a Comisiei Juridice a Senatului. Ele prevedeau modificări la Legea 176/2010 privind demnitarii și aparținea senatorul liberal Daniel Fenechiu”.(Europa Liberă)
Cum a motivat trompetul liberal operațiunea?
„Sunt niște amendamente pe care le-am primit de la un coleg care lucrează pe zona asta și, înainte să știu dacă să merg mai departe sau nu, am cerut opinia ANI și a Ministerului Justiției. În momentul în care mi-au spus că nu sunt în regulă, nu le-am mai susținut, motiv pentru care au fost retrase”.
Politica românească dă din ce în ce mai multe semne că funcționează la ordinul serviciilor secrete. Care ”servicii” sunt doar prelungirea comenzilor primite din exterior sau de la Președintele României. Si pentru faptul că le execută fără crîcneală sunt lăsate mai liber la învîrteli și șmecherii. Și, pentru că activitatea se lasă cu foloase, principala lor preocupare a devenit ascunderea declarațiilor de avere.
Ca să mă scutească de tot felul de acuze și strîmbe (cum tot procedează de o bună bucată vreme!) închei semnalarea acestui fenomen negativ pentru țară cu un comunicat al Agenției Naționale de Integritate pe această speță:
”Consiliul consideră faptul că amendamentele, care au ca efect introducerea unui regim aparte de integritate pentru personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt de natură să încalce principiul repartizării aleatorii a dosarelor ANI, principul transparenței în exercitarea funcțiilor publice, să producă ingerințe în activitatea de evaluare a inspectorilor de integritate și să încalce independența operațională a acestora.
Consiliul Național de Integritate consideră că adoptarea acestor propuneri ar încălca în mod grav scopul Legii nr. 176/2010 și ar vicia activitatea de evaluare desfășurată de inspectorii de integritate prin încălcarea principiilor după care aceasta se desfășoară, respectiv legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională și celeritatea”. (Comunicat A NI din 20 februarie 2023)
