Copreşedintele AUR, senatorul Claudiu Târziu, la Corcea: Albania a făcut un pas foarte important pentru recunoașterea minorității aromâne autohtone înrudite cu România

La împlinirea a 116 ani de la emiterea Iradelei de recunoaștere a drepturilor egale ale românilor (aromâni și meglenoromâni) din Imperiul Otoman, senatorul Alianței pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, alături de deputatul AUR, Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, au continuat vizita la comunitățile românești din Balcani, prin participarea luni, 10 mai a a.c, la evenimentele culturale dedicate Zilei Românilor din Balcani, organizate la Corcea, Albania, de către Fundația Culturală „Nicolae Iorga” din Saranda.

Evenimentul principal al manisfestărilor l-a constituit Slujba de pomenire organizată în biserica aromânească de la Corcea și inaugurarea, în parcul Sotir din Corcea, în prezența unui numeros public aromân, a ambasadorului României în Albania și a viceprimarului orașului Corcea, a bustului preotului martir Haralambie (Papa Lambru) Balamace, erou al popoarelor român și albanez, ucis de către antarții greci în 1914.

În cuvântul său, senatorul Claudiu Târziu a subliniat următoarele: „Apreciem că Albania a făcut un pas foarte important pentru recunoașterea minorității aromâne autohtone înrudite cu România și sper să continue pe acest drum dacă dorește să se integreze în Uniunea Europeană. Ne așteptăm ca, în continuare, autoritățile albaneze să facă demersurile necesare astfel încât aromânii să aibă școlarizare în dialectul aromân, slujbe bisericești, emisiuni la radio și TV în dialectul aromân și reprezentare parlamentară proporțională cu numărul lor”.

„Suntem un neam mare care se întinde pe întreg continentul european și, indiferent cum vor să ne numească unii sau cum alegem să ne numim noi înșine: români, aromâni, vlahi, meglenoromâni, istroromâni, vlahi, caravlahi, face parte din același neam, un neam puternic, un neam mândru, iar aromânii sunt ramura noastră cea mai mândră și jertfitoare”, a mai afirmat președintelele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.

La inaugurarea bustului, senatorul Cladiu Târziu a adus aminte celor prezenţi că „părintele Balamace a fost martirizat pentru că a luptat pentru limba, cultura și credința românilor din Balcani. A luptat nu cu arma în mână, ci cu arma cuvântului; de aceea, trebuie să ne plecăm dinaintea numelui și mormântului său, luându-l drept simbol de luptă națională pentru afirmarea identității noastre”. În finalul discursului său, acesta și-a exprimat speranța că instituțiile statului român își vor face datoria față de românii de pretutindeni, astfel încât aceştia să-şi păstreze identitatea lor națională.

Ziua Românilor din Balcani a fost sărbătorită între anii 1905 – 1948 și reluată în comunitățile istorice românești de la Sud de Dunăre, cu trimitere la momentul intrării în vigoare a Decretului Imperial de recunoaștere a drepturilor culturale, administrative și bisericești ale românilor balcanici (aromâni și meglenoromâni).

În marja vizitei de la Corcea, delegația AUR a avut o întâlnire şi cu primarul orașului Corcea, la sediul Primăriei.

În cadrul convorbirilor purtate, cele două părți au evidențiat relațiile de prietenie dintre Albania și România, precum și dorința Albaniei de integrare în Uniunea Europeană. Primarul din Corcea, Sotiraq Filo, a mulțumit delegației române pentru ajutorul pe care România l-a acordat Albaniei de-a lungul istoriei sale, subliniind că este mândru de comunitatea aromânească din oraș, cu care are o foarte bună colaborare.

Senatorul Claudiu Târziu a salutat recunoașterea de către Albania a minorității aromâne, mulțumind pentru buna conlucrare cu numeroasa comunitate aromână din oraș. Acesta și-a oferit sprijinul pentru creearea de noi înfrățiri între Corcea și orașe din România, invitându-l pe primarul Sotiraq Filo să efectueze o vizită în ţara noastră.