Eurobarometru corupție: 83% dintre români sunt convinși că există corupție în România
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- George Simion afirmă că taxele lui Donald Trump nu reprezintă „un gest de ostilitate”, ci „un semnal pe care europenii refuză să-l înțeleagă”
Decizia Statelor Unite de a impune taxe suplimentare produselor europene nu trebuie tratată „cu aroganţă sau replici pripite”, tarifele americane fiind un „semnal de alarmă”, nu o declaraţie de război, afirmă liderul AUR, George Simion. „Decizia Statelor Unite de a impune tarife suplimentare produselor europene nu trebuie tratată cu aroganţă sau replici pripite, nu este … - Antonescu recunoaște: nu mai avem diplomație economică. Adică ambasadele PSD-PNL sunt inutile
Crin Antonescu, într-un moment rar de sinceritate, a admis public că România nu mai are diplomație economică. Tradus pe românește: zecile de ambasade și consulate, populate de pilele PSD-PNL, sunt doar decor. O rețea întreținută din bani publici, fără rezultate reale pentru economia țării. După ce au umplut posturile diplomatice cu activiști de partid, guvernele … - George Simion atacă manevrele sistemului: ”Boc la CCR? O manevră politică periculoasă pentru România!”Președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, a afirmat miercuri, la Parlament, că Emil Boc ar putea fi o variantă de luat în calcul pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). Emil Boc, omul care a adus atâtea măsuri dure pentru români, ar putea ajunge judecător CCR, ceea ce ar fi o manevră politică periculoasă …
- Rusia lansează o amenințare la adresa SUA: Orice atac asupra Iranului va duce inevitabil la o catastrofă globală ireversibilă
Rusia a declarat joi că amenințările cu lovituri militare împotriva Iranului, aliatul său, sunt inacceptabile și a avertizat că un atac asupra Republicii Islamice ar putea duce la consecințe potențial catastrofale, în special dacă ar fi vizate instalații nucleare, transmite Reuters. Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și sancțiuni secundare dacă Teheranul nu ajunge … - Criza politică și instabilitatea economică amenință stabilitatea României: Provocările actuale în 2025
În ciuda unei creșteri modeste a PIB-ului estimată pentru acest an, România se află într-un pericol economic iminent din cauza instabilității politice, scăderii investițiilor și riscurilor externe. Chiar și așa, experții spun că ritmul de creștere economică rămâne mult sub potențialul real al țării, iar viitorul apropiat aduce vești îngrijorătoare pentru populație și afaceri. În …
