Consiliul UE, organism decizional cheie al UE, a fost dat în judecată pentru decizia sa controversată de a aproba planul de redresare şi rezilienţă al Poloniei, în valoare de 35 de miliarde de euro.
Acţiunea în justiţie vizează Consiliul Uniunii Europene, care este format din miniştrii guvernelor din fiecare stat membru.
Aceasta a fost iniţiată de patru asociaţii care reprezintă judecătorii din Europa, care susţin că decizia Consiliului nu restabileşte independenţa sistemului judiciar polonez şi nu ţine seama de hotărârile anterioare ale Curţii de Justiţie a UE (CJUE).
De asemenea, acestea susţin că aprobarea financiară pune în pericol întregul bloc, având în vedere legăturile juridice multiple şi complexe dintre toate ţările UE.
„Această decizie dăunează sistemului judiciar european în ansamblul său şi poziţiei fiecărui judecător european”, au scris asociaţiile într-un comunicat de presă, relatează Euronews.
„Toţi judecătorii din fiecare stat membru în parte sunt, de asemenea, judecători europeni, trebuind să aplice legislaţia UE, într-un sistem bazat pe încredere reciprocă.”, adaugă semnatarii.
Acţiunea a fost depusă la CJUE din Luxemburg, care are dreptul de a revizui şi, eventual, de a anula actele legislative ale altor instituţii ale UE.
Acţiunea este susţinută de Asociaţia Judecătorilor Administrativi Europeni (AEAJ), Asociaţia Europeană a Judecătorilor (EAJ), Rechters voor Rechters (Judecători pentru judecători) şi Magistrats Européens pour la Democratie et les Libertés (MEDEL), cu sprijinul grupului academic The Good Lobby Profs.
Cele patru asociaţii solicită anularea deciziei consiliului, luată în iunie, pe baza unei recomandări emise de Comisia Europeană.
Polonia nu a primit încă niciun fond de recuperare post pandemie de la Bruxelles: guvernul trebuie să îndeplinească o serie de etape convenite pentru a se conforma legislaţiei UE înainte de a beneficia de vreo plată.
Ţara a solicitat 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi şi 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi ieftine din fondul de redresare de 750 de miliarde de euro al UE, creat în 2020 pentru a face faţă consecinţelor pandemiei de coronavirus.
Guvernul polonez nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Un purtător de cuvânt al Consiliului Uniunii Europene a refuzat să comenteze despre o procedură juridică în curs de desfăşurare.
Planul naţional al Poloniei a fost blocat timp de mai bine de un an din cauza unor preocupări de lungă durată legate de faptul că se încalcă independenţa judiciară.
Disputa dintre Bruxelles şi Varşovia s-a transformat în acrimonie şi a generat preocupări legate de un „Polexit” juridic.
În centrul disputei s-a aflat camera disciplinară a Curţii Supreme poloneze, care, în 2019, a fost împuternicită să sancţioneze magistraţii pentru conţinutul hotărârilor lor, pentru că au adresat întrebări CJUE şi pentru că au verificat dacă alte instanţe sunt independente şi imparţiale.
Sancţiunile potenţiale includeau amenzi, reduceri de salariu, suspendare şi ridicarea imunităţii.
Respectiva Cameră a fost imediat condamnată de partidele de opoziţie, de asociaţiile de judecători, de Comisia Europeană şi de Organizaţia Naţiunilor Unite, care au văzut în această reformă o ameninţare la adresa separaţiei puterilor.
Varşovia a ripostat, susţinând că proiectul de lege era necesar pentru a elimina rămăşiţele regimului comunist, pentru a combate corupţia şi pentru a îmbunătăţi eficienţa.
CJUE a concluzionat că această cameră nu este compatibilă cu legislaţia UE şi a cerut desfiinţarea acesteia şi anularea deciziilor de suspendare pronunţate împotriva judecătorilor.
Pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina a început să facă ravagii economice pe întreg continentul, Varşovia a cedat şi a ajuns la un acord cu Bruxelles pentru a anula reformele şi a primi treptat fondurile.
Conform înţelegerii, trebuie îndeplinite două etape principale înainte de a se face orice plată:
– Reformarea regimului disciplinar pentru judecători şi înlocuirea camerei sale cu un nou organism.
– Să revizuiască cazurile judecătorilor afectaţi de hotărârile camerei disciplinare.
În ceea ce priveşte prima cerinţă, guvernul polonez a închis deja camera disciplinară şi a înfiinţat un înlocuitor al acesteia: camera de responsabilitate profesională. Experţii juridici şi oficialii UE şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la organismul propus şi la deficienţele sale.
„Această nouă lege nu garantează că judecătorii pot pune la îndoială statutul unui alt judecător fără a risca să fie supuşi unei proceduri disciplinare”, a declarat în iulie preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cea de-a doua etapă, revizuirea cazurilor, s-a dovedit, de asemenea, controversată.
CJUE a solicitat anterior anularea majorităţii deciziilor adoptate de cameră, un apel reluat de preşedintele von der Leyen, care a insistat că reintegrarea judecătorilor concediaţi ilegal este o condiţie esenţială pentru a primi undă verde.
Dar acordul final dintre Bruxelles şi Varşovia a diluat această cerere şi a transformat-o într-o simplă revizuire a cazurilor, care poate duce sau nu la o eventuală reîncadrare a judecătorilor.
Revizuirea poate dura până la 12 luni pentru a fi finalizată. Acest lucru înseamnă că Polonia va primi probabil primele două tranşe de fonduri de recuperare – şi poate chiar şi a treia – în timp ce judecătorii rămân sub efectele unei camere considerate incompatibile cu legislaţia UE.
Comisia Europeană a negociat o etapă suplimentară pentru a se asigura că revizuirea judiciară s-a desfăşurat în conformitate cu standardele juridice ale UE, dar dispoziţia nu va fi activată decât în ultimul trimestru al anului 2023.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că executivul ia notă de acţiunea în justiţie lansată de cele patru asociaţii şi că susţine „pe deplin” acordul cu autorităţile poloneze, „care are ca scop ridicarea standardelor privind aspecte importante ale protecţiei judiciare”.
