Consiliul Județean Bihor sub conducerea lui Mircea Mălan primește cel mai grav verdict al Curții de Conturi situații financiare denaturate lucrări plătite fără să existe și milioane de lei dispărute din evidențe

Consiliul Județean Bihor condus de președintele Mircea Mălan a primit una dintre cele mai dure sancțiuni instituționale pe care Curtea de Conturi le poate aplica unei autorități publice. Auditorii au emis opinie contrară asupra situațiilor financiare consolidate aferente anului 2024 concluzionând că acestea nu oferă o imagine fidelă asupra patrimoniului activelor veniturilor și cheltuielilor administrației județene.

În limbajul Curții de Conturi acest lucru înseamnă că problemele identificate nu sunt simple erori contabile sau abateri izolate ci afectează în mod semnificativ imaginea financiară a instituției. Auditorii afirmă explicit că exactitatea datelor raportate este afectată că activele nu sunt evidențiate corect că veniturile nu sunt stabilite și înregistrate corespunzător iar angajarea și plata unor cheltuieli nu au respectat întotdeauna cerințele legale.

Aproape 18 milioane de lei menținute fictiv în patrimoniul județului

Una dintre cele mai grave constatări privește Campusul pentru Învățământul Dual din Oradea.

Curtea de Conturi a descoperit că imobile transferate oficial din patrimoniul Consiliului Județean către Municipiul Oradea au continuat să figureze în contabilitatea județului ca și cum ar fi rămas în proprietatea acestuia. Deși transferul a fost aprobat și realizat prin protocol de predare primire valoarea de 17,8 milioane de lei a fost menținută în mod eronat în evidențele contabile ale Consiliului Județean Bihor.

Rezultatul a fost supraevaluarea artificială a activelor județului cu aproape 18 milioane de lei și prezentarea unei imagini financiare care nu corespundea realității.

Alte 14,4 milioane de lei nu apar deloc în evidențele oficiale

Dacă în primul caz activele au rămas înregistrate după ce au fost transferate în alt patrimoniu în al doilea caz situația este exact invers.

Auditorii au constatat că terenuri în suprafață de peste 554.000 de metri pătrați aparținând domeniului public al județului nu au fost înregistrate în contabilitate și nici în inventarul oficial al Consiliului Județean. Valoarea acestora depășește 14,4 milioane de lei.

Este vorba despre terenuri preluate pentru proiecte de infrastructură rutieră și centuri ocolitoare din zona metropolitană Oradea. Cu toate că au intrat în domeniul public al județului acestea nu au fost inventariate și nu au fost reflectate în situațiile financiare.

Practic într-un singur raport Curtea de Conturi a găsit atât active păstrate fictiv în patrimoniu cât și active reale care lipsesc complet din evidențe.

Haos la Muzeul Țării Crișurilor și patrimoniu cultural denaturat

Raportul descrie probleme grave și la Muzeul Țării Crișurilor aflat în subordinea Consiliului Județean.

Auditorii au identificat diferențe majore între contabilitate și evidențele patrimoniului cultural. Valoarea bunurilor culturale a fost denaturată cu peste 1,37 milioane de lei ca urmare a aplicării greșite a procesului de denominare și a necorelării registrelor muzeale cu evidențele contabile.

Curtea de Conturi spune explicit că imaginea patrimoniului cultural administrat de muzeu a fost afectată semnificativ iar bunurile culturale nu au fost reevaluate conform obligațiilor legale.

Dotări cumpărate prin PNRR ținute în cutii și nefolosite

Un alt capitol extrem de sensibil privește proiectul Consorțiul pentru Învățământ Dual Campus Oradea finanțat prin PNRR.

În timpul verificărilor auditorii au găsit echipamente și dotări de mare valoare depozitate în cutii fără să fie instalate puse în funcțiune și testate deși contractele prevedeau că recepția se poate face doar după instalarea și verificarea acestora.

Mai mult Curtea de Conturi arată că nici dreptul de proprietate asupra unor bunuri cumpărate prin proiect nu era clar stabilit iar Consiliul Județean a aprobat transferul unor bunuri către Municipiul Oradea în condiții care contravin obligațiilor asumate prin finanțarea PNRR.

Mobilier inferior celui contractat și echipamente lipsă

Poate cea mai spectaculoasă constatare din raport privește verificarea fizică a mobilierului și echipamentelor cumpărate pentru Campusul Dual.

Auditorii au descoperit că anumite produse furnizate nu respectau specificațiile din caietul de sarcini. Într-un exemplu concret birourile care trebuiau realizate din MDF și furnir de stejar au fost executate din PAL un material inferior celui contractat.

În alte situații au fost identificate echipamente livrate în cantități mai mici decât cele facturate și decontate. Prejudiciul calculat de Curtea de Conturi depășește 172.000 de lei.

Lucrări plătite fără să existe în teren

Raportul este plin de exemple în care Consiliul Județean a acceptat la plată lucrări care nu au fost identificate ulterior de auditori.

La Varianta Ocolitoare Aleșd au fost decontate amenajări peisagistice și plantații care la verificarea în teren lipseau sau erau uscate în mare parte. Valoarea constatărilor depășește 622.000 de lei.

La proiectul Creșterea accesibilității pe drumurile județene în zona metropolitană Oradea au fost identificate podețe și lucrări de infrastructură decontate deși acestea nu erau executate în realitate. Valoarea erorilor depășește 171.000 de lei.

La Centrul de monitorizare și promovare a naturii Vadu Crișului au fost plătite lucrări care nu au fost executate conform documentației tehnice iar la parcul de specializare inteligentă Marghita auditorii au identificat lucrări neexecutate dar incluse în situațiile de plată.

Investiții și cheltuieli înregistrate greșit

Curtea de Conturi a constatat și numeroase erori privind clasificarea și înregistrarea investițiilor.

Peste 1 milion de lei reprezentând lucrări aferente legăturii dintre Centura Oradea și Autostrada A3 au fost înregistrate drept reparații curente deși reprezentau investiții de capital.

La Teatrul Szigligeti Szinház investiții finalizate și recepționate au continuat să figureze ca investiții în curs de execuție iar alte milioane de lei au fost înregistrate eronat în conturile de active fixe în curs. Valoarea totală a denaturărilor depășește 6,8 milioane de lei.

Invitații gratuite și venituri pierdute

Auditorii au identificat și o practică discutabilă la instituțiile de cultură aflate în subordinea Consiliului Județean.

La Teatrul Regina Maria aproximativ 43 la sută dintre locurile puse la dispoziția publicului pentru anumite spectacole au fost acordate gratuit prin invitații. La Filarmonica de Stat Oradea procentul a fost de aproximativ 22 la sută. Toate acestea s-au întâmplat fără existența unui regulament aprobat care să stabilească criteriile și limitele acordării invitațiilor gratuite.

Curtea de Conturi apreciază că această practică a diminuat veniturile proprii ale instituțiilor.

Control intern vulnerabil și proceduri care nu funcționează

Poate cea mai gravă concluzie a raportului privește controlul intern.

Auditorii afirmă că la nivelul Consiliului Județean Bihor și al instituțiilor subordonate procedurile nu sunt actualizate corespunzător nu există suficiente mecanisme de prevenire a fraudelor și erorilor iar instrumentele de supervizare și control nu sunt dezvoltate adecvat.

Mai multe instituții nu au implementat integral măsurile prevăzute de Strategia Națională Anticorupție iar controlul financiar preventiv prezintă deficiențe importante.

Raportul Curții de Conturi descrie un Consiliu Județean Bihor în care active de peste 32 de milioane de lei sunt raportate greșit sau lipsesc din evidențe în care investiții sunt contabilizate eronat în care lucrări și echipamente sunt plătite fără să existe în forma contractată iar proiecte finanțate inclusiv prin PNRR sunt gestionate cu deficiențe majore.

Sub conducerea lui Mircea Mălan instituția a primit opinie contrară din partea Curții de Conturi cea mai gravă concluzie posibilă într-un audit financiar. Nu este vorba despre simple observații administrative ci despre un raport care arată că situațiile financiare ale județului nu reflectă fidel realitatea și că mecanismele interne de control nu au fost capabile să prevină o serie lungă de erori nereguli și plăți nejustificate din bani publici.