Consiliul Fiscal: Salariul mediu brut din sectorul bugetar, mai mare cu aproape 37% față de cel din mediul privat, în urma majorărilor din 2019
Cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%) comparativ cu anul trecut, iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%), potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.
„Comparativ cu anul 2018, cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%), iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat substanţial cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%). În urma majorărilor salariale din 2019, salariul mediu brut a ajuns la nivelul de 6.472 lei/lună în sectorul bugetar, fiind mai mare cu 36,6% faţă de cel din mediul privat. În comparaţie cu celelalte ţări din UE, România înregistrează pentru al doilea an consecutiv cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu salariile în total venituri bugetare (33,8%), fiind chiar mai mare decât nivelurile din perioada pre-criză (2007-2008)”, se menţionează în raport.
Potrivit Consiliului Fiscal, cea mai mare creştere s-a înregistrat în sectorul public de învăţământ, salariul mediu net ajungând în trimestrul IV din 2019 la 5.823 lei, cu 18,8% mai mare decât aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Această dinamică a contribuit puternic la ridicarea mediei salariului din sectorul bugetar. În sectorul public cel mai puţin au crescut salariile personalului din domeniile sănătate şi asistenţă socială. Nivelul acestora din ultimul trimestru al anului 2019 a fost de 6.363 lei/lună, înregistrând un ritm de creştere de doar 5,8% comparativ cu ultimul trimestru din 2018. Salariul mediu brut lunar al angajaţilor din administraţie publică şi apărare s-a plasat la valoarea de 8.229 lei în ultimele trei luni din 2019, fiind mai mare cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent”, se mai spune în raport.
Potrivit documentului, începând cu anul 2018, modificarea regimului de impozitare a câştigurilor salariale prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat a determinat creşterea taxării muncii prin contribuţii de asigurări sociale, taxarea la nivel agregat nefiind afectată deoarece a fost diminuat impozitul pe venit.
„Pe fondul acestor măsuri, a fost aparent îmbunătăţită capacitatea de autofinanţare a sistemului de pensii în ultimii ani. Astfel, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a diminuat până la nivelul de 0,92% din PIB în 2019 de la 1,21% din PIB în 2018. Dar această diminuare nu are corespondent într-o soliditate mai mare a bugetului consolidat, existând nevoia unor ajustări macroeconomice considerabile. De altfel, estimările pentru perioada 2020-2022 arată deteriorarea stării bugetului de asigurări sociale”, se precizează în documentul citat.
Potrivit Consiliului Fiscal, ulterior creşterii cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008, numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 156.133 în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2019, până la un nivel de 1,24 milioane.
„Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariaţi din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180.000, acest lucru datorându-se, în principal, introducerii regulii de ‘1 angajat nou la 7 plecări din sistem’ (valabilă până în anul 2012 inclusiv), în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi”, conform sursei citate.
Sursa: www.economica.net
- Marius Lulea: Ca în 1940, fiecare ocupant a luat câte ceva: unul pădurile, petrolul, altul cerealele, unii apa, alții energia
În 1940, România era sfâșiată sub ochii unei conduceri slabe, care nu s-a opus și nu a avertizat poporul. Fiecare putere străină și-a luat partea: rușii au luat Basarabia, ungurii Ardealul, bulgarii Cadrilaterul. Astăzi, scenariul se repetă, dar în tăcere, fără granițe redesenate , doar cu semnături, datorii și contracte păguboase. Suntem, de fapt, mai … - Românii cer întâi să se taie pensiile speciale și din numărul de parlamentari, apoi să se ceară de la popor sacrificii!
Guvernanții vorbesc despre austeritate, cer românilor „solidaritate” și sacrificii, dar refuză cu încăpățânare să taie din privilegiile clasei politice. În loc să înceapă cu pensiile speciale, cu cele cinci funcții de vicepremier, cu armata de parlamentari inutili, puterea lovește direct în elevi, profesori, medici, militari și salariații din mediul privat. Românii s-au săturat să audă … - România are de două ori mai mulți parlamentari decât Olanda. Și infinit mai puțină rușine.
România a reușit performanța să aibă peste 460 de parlamentari, în timp ce Olanda se descurcă excelent cu doar 225. Două țări europene, două lumi paralele: una umflată de politruci, alta condusă de oameni responsabili. Diferența? La noi, fiecare partid trebuie să-și plaseze pilele. Funcțiile sunt trofee, nu instrumente de guvernare. În timp ce olandezii … - Grupul AUR din PE a strâns semnături pentru moțiune împotriva Ursulei. Ce înseamnă acest lucru
Pentru prima dată după multe legislaturi de obediență generală, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene prinde contur la Bruxelles. Grupul AUR, prin europarlamentarii săi, a strâns peste 10% din semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii împotriva Ursulei von der Leyen. Nu e doar un gest simbolic, ci o lovitură politică la temelie , un act … - Dacă puneau taxă pe hoție, se echilibra bugetul imediat
Guvernul tot caută soluții miraculoase să astupe găurile bugetare. Taie de la profesori, de la elevi, de la pensionari, inventează taxe noi, dublează TVA-ul, dar uite o idee simplă pe care au ratat-o: să introducă o taxă pe hoție. Nu mare, ceva simbolic , un procent din șpaga încasată sau din contractul umflat cu statul. …
