ComunicateȘtirile 60m.RO

Comunicat de presă – Grupul de Iniţiativă Civică Civică Cişmigiu

Festivalul de teatru în aer liber „BUCUREŞTII LUI CARAGIALE” – pericol pentru Grădina Cişmigiu şi oameni

Bucureşti,
15 iulie 2020

Scrisoare deschisă către:
Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei
Primăria Generală a Municipiului Bucureştii
ARCUB

În atenţia:
Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti
Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă
Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti
Direcţiei Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti
Gărzii de Mediu Bucureşti

Stimaţi domni/Stimate doamne,

Dorim ca valoarea istorică a celei mai emblematice grădini publice din România – Grădina Cişmigiu (monument de arhitectură Clasa A) – să fie respectată, iar acest spaţiu verde să fie păstrat ca o oază de linişte şi verdeaţă în inima Capitalei.

Solicităm mutarea în regim de urgenţă din Grădina Cişmigiu a festivalului de teatru în aer liber „BUCUREŞTII LUI CARAGIALE” într-un spaţiu adecvat pentru acest tip de evenimente, în care natura şi oamenii din imediată vecinătate nu sunt afectaţi direct de zgomotul produs prin amplificarea sunetului sau de efectele inerente unei astfel de manifestaţii (distrugerea ireversibilă a grădinii, degradarea conştientă sau inconştientă a ecosistemului urban, nerespectarea dreptului la linişte al locatarilor, aglomerarea de persoane într-un loc care ar trebui să permită recreerea în siguranţă).

Solicităm publicarea imediată şi în totală transparenţă a protocolului de colaborare între organizatorul ARCUB şi Primăria Municipiului Bucureşti, semnat de reprezentanţii tuturor instituţiilor care, împreună cu primăria, asigură securitatea şi buna funcţionare a evenimentului (Poliţie, Pompieri, Garda de Mediu, DSU etc.).

Considerăm că organizarea acestui eveniment în Grădina Cişmigiu nu este deloc oportună din următoarele motive:

1. Poluarea fonică excesivă, dincolo de limita legală

Din punct de vedere legal, limita de zgomot în parcuri este de 60 dB (A), ceea ce exclude din start amplificarea sunetului în parc prin intermediul boxelor de mari dimensiuni. Atunci când zgomotul depăşeşte această limită, el afectează ecosistemul parcului, clădirile din vecinătatea imediată şi calitatea locuirii prin vibraţiile generate de zgomote puternice cu frecvenţe joase, ce se găsesc în sunetele amplificate. De asemenea, un zgomot constant şi puternic, cum este cel difuzat prin boxele de mari dimensiuni instalate în faţa scenelor, creşte tensiunea şi schimbă peisajul sonor al parcului, generând un efect în lanţ: oamenii devin mai agitaţi şi vorbesc mai tare, câinii sunt iritaţi şi latră mai mult, iar ciorile se sperie şi fac mai multă gălăgie.

Din punct de vedere al sănătăţii auzului, medicii spun că nivelul mediu al sunetului amplificat pe durata a 60 minute nu are voie să depăşească 90dB (A). Orice depăşire poate cauza afecţiuni grave şi definitive ale auzului, în special la copii. Legile cu privire la limitarea nivelului de zgomot sunt făcute pentru a evita acest pericol şi orice nerespectare a legii de către o instituţie publică poate fi considerată vătămare intenţionată, altfel spus, PMB şi ARCUB distrug auzul cetăţenilor cu bună ştiinţă.

Din punct de vedere al rezidenţilor, scenele festivalului sunt aşezate la doar 10-20 metri de imobilele care mărginesc parcul în partea din est. Zgomotul puternic generat de instalarea scenelor, repetiţii, spectacole şi, într-un final, demontarea scenelor, afectează puternic calitatea locuirii din cartier. Timp de 10 weekend-uri, locuitorii cartierului, care au dreptul la linişte şi odihnă după o săptămână de lucru, se vor afla într-o situaţie extrem de neplăcută fără a fi fost vreodată consultaţi în prealabil cu privire la oportunitatea organizării acestui festival.

Rezultatele sondajului realizat de Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu pentru a consulta cetăţenii cu privire la acest eveniment pot fi găsite aici https://www.facebook.com/Cismi.Civic/posts/1001938863571435.

În momentul trimiterii acestei scrisori, 95% din cei aproape 1.000 de participanţi se opun organizării acestui eveniment în Grădina Cişmigiu.

2. Distrugerea ireversibilă a spaţiului verde şi afectarea profundă a sănătăţii arborilor

Lipsa unor măsuri esenţiale de îngrijire, adecvate statutului de monument istoric, a împins Grădina Cişmigiu într-o stare extrem de fragilă şi vulnerabilă din punct de vedere al sănătăţii spaţiului verde şi faunei, stare care va fi agravată prin organizarea acestui festival. Presiunea generată de un astfel de eveniment duce inevitabil la alterarea compoziţiei vegetale şi la afectarea ecosistemului specific acestei grădini istorice.

Grădina Cişmigiu nu a fost concepută pentru a suporta evenimente de o asemenea anvergură, fapt dovedit chiar de lipsa unui spaţiu amenajat în acest sens. Astfel, toate evenimentele înghesuite aici de PMB se desfăşoară mereu pe peluzele istorice şi printre arborii seculari. Din această cauză vegetaţia este afectată grav de echipamentele de mari dimensiuni care circulă în interiorul Cişmigiului pentru a instala scene şi alte elemente de infrastructură pentru desfăşurarea spectacolelor. Pe lângă rănile pe care le provoacă trunchiurilor şi coroanelor arborilor, aceste echipamente împreună cu structura scenelor şi aglomerarea de persoane tasează puternic solul.

Tasarea pământului duce la eliminarea spaţiilor care găzduiesc în sol apa şi aerul de care plantele au nevoie pentru a supravieţui. Deteriorarea şi moartea plantelor sunt vizibile, în primul rând, în cazul peluzelor veşnic îngălbenite, unde iarba nu găseşte condiţiile necesare pentru a se dezvolta. De altfel, ramurile arborilor care cad în timpul furtunilor, uscate fiind de lipsa substanţelor hrănitoare din sol, sunt tot un rezultat direct al administrării agresive şi inadecvate a acestei grădini istorice.

Nu în ultimul rând, prezenţa unui număr mare de arbori uscaţi în totalitate, din cauza întreţinerii defectuoase şi a utilizării inadecvate a acestui spaţiu verde, pune în pericol utilizatorii Grădinii Cişmigiu.

În aceste condiţii, mărirea cu bună ştiinţă a numărului de utilizatori în cadrul acestei grădini istorice reprezintă un act de inconştienţă şi neglijenţă din partea autorităţilor şi, totodată, un atentat direct la siguranţa participanţilor la festival şi a locuitorilor din zonă care frecventează zilnic Cişmigiul.

3. Risc crescut de infectare cu Covid-19

Pandemia ne-a arătat că avem nevoie mai mult ca niciodată de parcuri şi spaţii de verzi de calitate pentru a ne menţine echilibrul fizic şi emoţional. Din păcate, în Bucureşti avem doar 10 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor, în timp ce norma UE este de 26 mp per capita, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă chiar 50 mp per capita.

Acest fapt s-a putut observa şi în momentul redeschiderii parcurilor, una dintre cele mai aşteptate măsuri de relaxare pentru bucureşteni. Grădina Cişmigiu şi celelalte parcuri din Capitală au fost luate cu asalt, iar măsurile de distanţare fizică au fost deseori imposibil de respectat.

În aceste condiţii, considerăm ca grădinile şi parcurile existente trebuie respectate ca spaţii de linişte, pentru reconectare cu natura în condiţii de siguranţă. Puţinele parcuri din Bucureşti trebuie degrevate de presiunea unor evenimente publice de amploare, tocmai pentru a oferi cetăţenilor zone urbane de recreere şi petrecere a timpului liber, păstrând măsurile elementare de distanţare socială în concordanţă cu recomandările în vigoare.

Deşi ne bucură iniţiativa de a aduce teatrul şi cultura mai aproape de cetăţeni, nu credem că acest „oriunde-oricum-oricând” face cinste artiştilor şi celor care muncesc enorm pentru punerea în scenă a spectacolelor. Tocmai în acest scop, reamintim declaraţiile Gabrielei Firea, primarul Capitalei, care, la finalul lunii mai, anunţa public că a identificat 11 spaţii în aer liber unde pot avea loc spectacole în condiţii adecvate actualului context medical şi din care Grădina Cişmigiu nu face parte.

Cu stimă,

Grupul de Iniţiativă Civică Civică Cişmigiu
Asociaţia Jumătatea Plină
Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov

Back to top button