Comitetul Național de Securitate a transmis că situația este acum sub control: „Teroriștii au fost neutralizați”
Condamnând acest ordin, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat duminică la ABC că „autoritățile din Kazahstan trebuie să fie capabile să se ocupe în mod pașnic de provocările cu care se se confruntă, pentru a se asigura că drepturile celor care protestează pașnic sunt protejate”.
Internetul a fost restabilit și viață revine treptat la normal luni la Almati, cel mai mare oraș din Kazahstan, după o săptămâna de revolte și o represiune implacabilă care au făcut zeci de morți în această țară, cea mai mare din Asia Centrală, relatează AFP.
În Almati, oraș cu 1,8 milioane de locuitori și capitală economică a țării, unde au avut loc cele mai violente revolte, site-urile locale și străine puteau fi din nou accesate luni, decretată zi de doliu după cele mai sângeroase tulburări din istoria independența a fostei republici sovietice.
Iar mijloacele de transport public puteau fi văzute din nou pe străzile din Almati pentru prima dată de la începutul violențelor, potrivit corespondenților AFP.
Regimul din Kazahstan a prezentat revoltele de la Almati că un atac al „unor grupuri teroriste” și și-a exprimat nemulțumirea față de acoperirea mediatică străînă a evenimentelor, care au început prin manifestații împotriva creșterii prețului la carburant în vestul țării la 2 ianuarie.
Luni, Comitetul Național de Securitate a transmis că situația este acum sub control, potrivit Reuters.
„Focarele de amenințare teroristă” au fost neutralizate, se arată într-un comunicat de presă.
Duminică seară, Ministerul Informațiilor a retras un bilanț publicat anterior în cursul zilei pe un canal oficial de Telegram, conform căruia peste 164 de persoane au murit în timpul violențelor.
Ministerul a explicat pentru două site-uri private că difuzarea bilanțului a fost rezultatul unei „erori tehnice”, însă nu a oferit totuși un nou bilanț.
Totuși, bilanțul crește vertiginos, autoritățile raportând până acum decesul a 26 de manifestanți și 16 membri ai forțelor de ordine și un număr de 2.000 de răniți.
Într-o declarație transmisă luni presei, Ministerul Afacerilor Externe a declarat că relatările din media străine au creat „impresia falsă că guvernul din Kazahstan atacă protestatari pașnici. Forțele noastre de securitate s-au confruntat cu mulțimi violente care au comis acte de teroare scandaloase”.
Președinția a anunțat duminică faptul că 5.800 de persoane au fost arestate, printre care „un număr semnificativ de străini”, și că au fost deschise 125 de anchete după aceste revolte fără precedent de la câștigarea independenței, în 1989, de către această țară de 19 milioane de locuitori și bogată în hidrocarburi.
Luni, Ministerul de Interne a anunțat printr-un comunicat publicat pe site-ul guvernului că forțele de securitate au arestat un număr total de 7.989 de persoane în legătură cu protestele de săptămâna trecută.
Mișcarea de contestare a început în provincie după scumpirea gazelor, după care a ajuns în mari orașe, în special la Almati, unde poliția a tras cu gloanțe reale asupra manifestanților care au luat cu asalt clădiri oficiale.
Conform Ministerului de Interne kazah, prejudiciul material cauzat de violente a fost evaluat inițial la circa 175 de milioane de euro.
Peste 100 de magazine și bănci au fost jefuite, iar peste 400 de vehicule au fost distruse, conform sursei citate.
Kazahstanul a anunțat sâmbătă arestarea fostului director al serviciilor de informații, Karim Masimov, prima persoană publică importantă reținută, pentru suspiciuni de „înalta trădare”.
Refuzând orice dialog cu manifestanții, președintele Kasim-Jomart Tokaev a autorizat vineri forțele de ordine „să tragă fără avertisment”.
În Almati se puteau vedea duminică urmele violențele, cu fațade de clădiri înnegrite de flăcări și cu mașini arse pe străzi.
În afară de costul ridicat al vieții, figura fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care a condus cu o mâna de fier Kazahstanul între 1989 și 2019, a cristalizat furia manifestanților.
Purtătorul sau de cuvânt, Aidos Ukibai, a negat încă o dată duminică faptul că Nazarbaev a părăsit țară, dând asigurări că acesta îl susține pe Tokaev.
Pe fondul zvonurilor privind lupta pentru putere, el a afirmat de asemenea că Nazarbaev a cedat postul de șef al Consiliului de Securitate Națională lui Tokaev, care a făcut brusc săptămâna trecută anunțul că preia conducerea.
Situația din Kazahstan este urmărită cu îngrijorare în exterior. Papa Francisc și-a exprimat duminică „durerea” și a făcut apel la dialog pentru recâștigarea păcii.
Moscova a trimis trupe în Kazahstan în cadrul unui contingent multinațional al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), la apelul lui Tokaev.
SUA au transmis că „va fi dificil” pentru Kazahstan să obțină plecarea militarilor ruși, o critică pe care Moscova a calificat-o sâmbătă drept „grosieră”.
Potrivit Kremlinului, luni urmează să aibă loc o videoconferință, organizată de Moscova, a statelor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, pentru a discuta despre situația din Kazahstan, relatează DPA.
La discuție ar urmă să ia parte și președintele rus Vladimir Puțin.
În afară de Rusia și Kazahstan, din această alianța mai fac parte Armenia, Belarus, Kârgâzstan și Tadjikistan.