Comisia Europeană: România, singurul stat din afara zonei euro care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică
România este singurul stat membru din statele UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat miercuri de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.
Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare.
Potrivit concluziilor raportului, niciunul dintre statele membre menționate nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II), fiind nevoie de cel puțin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro.
Croația și Suedia sunt singurele două state care îndeplinesc toate criteriile de convergență economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunțat anterior. Criteriile referitoare la finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung sunt îndeplinite Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia.
Raportul de convergență 2020: România nu îndeplinește nici unul din cele patru criterii de aderare la euro
În privința României (pp. 107 – 123 din raport), Comisia Europeană constată că legea de funcționare a Băncii Naționale a României nu a fost amendată de la momentul publicării precedentului raport.
În ce privește stabilitatea prețurilor, Comisia Europeană remarcă faptul că rata medie a inflației pentru o perioadă de 12 luni, care este utilizată pentru evaluarea convergenței, a fost peste valoarea de referință față de evaluarea din 2018, România nerespectând acest criteriu.
De la momentul raportului din 2018, inflația „a crescut în mod constant la 4,1% în decembrie 2018 și a rămas aproape de referința de 4% pe parcursul anului 2019”.
Mai mult, Comisia Europeană precizează că se așteaptă ca rata media a inflației să continue să se situeze peste valoarea de referință.
Criteriul stabilității prețurilor prevede că rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 % peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
Conform raportului, „în martie 2020, valoarea de referință a fost de 1,8%, reprezentând media ultimelor 12 luni din Portugalia, Cipru și Italia, plus 1,5 puncte procentuale. Rata inflației în România este de 3,7%, cu 1,9 puncte procentuale peste valoarea de referință“.
Criteriul finanțelor publice este determinat de două componente: nivelul deficitului bugetar și cel al datoriei publice raportate la Produsul Intern Brut. Potrivit raportului, deficitul guvernamental al României a crescut de la 2,9% în 2018 la 4,3% în 2019. În ce privește datoria publică, aceasta s-a situat la 34,7% din PIB în anul 2018 și la 35,2% în 2019.
Pentru a îndeplini acest criteriu de aderare la zona euro, deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.
Cu alte cuvinte, având datoria publică sub 60% din PIB, România îndeplinește doar jumătate dintr-un criteriu de convergență economică.
Asemenea celorlalte șase țări analizate în raport, România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, nefiind un membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II). La acest capitol, Comisia Europeană sesizează că după o perioadă de trei ani (2014-2016) în care moneda națională a rămas la un nivel stabil de 4,5 RON/EUR, leul s-a depreciat începând cu anul 2017.
În ce privește rata dobânzilor pe termen lung, aceasta a fost peste valoarea de referință la momentul ultimei evaluări de convergență a României în 2018.
„De atunci, a crescut în continuare la aproximativ 4,8% în mai 2019 și a scăzut pe parcursul restului anului 2019. În martie 2020, valoarea de referință, dată de media ratelor dobânzilor pe termen lung din Portugalia, Cipru și Italia, plus 2 puncte procentuale, s-a situat la 2,9% (…) Obligațiunea de referință românească a fost la 4,4%, adică 1,5 puncte procentuale peste valoarea de referință“, arată raportul.
Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
Datele cuprinse în raportul de convergență îndepărtează România de obiectivul aderării la moneda comună europeană. Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.
Pe de altă parte, raportul de convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplinea doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice.
Raportul de convergență al Comisiei Europene stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro.
„Raportul de convergenţă de astăzi arată progrese încurajatoare înregistrate de unele ţări, deşi rămân încă mai multe etape de parcurs înainte ca aceste state să poată adera la zona euro. Ca întotdeauna, Comisia este gata să sprijine aceste state membre. O etapă preliminară importantă din acest parcurs este aderarea la MCS II, ceea ce Croaţia şi Bulgaria se pregătesc în prezent să facă. Salutăm eforturile ambelor ţări în această direcţie”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.
La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a subliniat că, în ultimele luni, Comisia s-a concentrat pe combaterea discrepanţelor economice din interiorul zonei euro şi, la nivel mai general, de pe piaţa unică – un efect al caracterului inegal al recesiunii provocate de coronavirus.
„Analizăm astăzi gradul de convergenţă a şapte state membre în direcţia dobândirii statutului de membru al zonei euro. Este în mod inevitabil un proces riguros, deoarece o zonă euro extinsă trebuie să fie şi o zonă euro mai puternică. Este în continuare important ca ţările respective să depună eforturi şi pentru a asigura o convergenţă reală în direcţia unor niveluri mai ridicate de productivitate şi prosperitate – nu în ultimul rând prin reformele şi investiţiile orientate către viitor pe care dorim să le sprijinim prin instrumentul Next Generation EU”, a adăugat el.
Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE, dar separat de acesta.
Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere specifică din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire în ceea ce privește aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.
Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare la Tratatul de la Maastricht, nu este vizată de raport.
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Comisia Europeană propune un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, vizând interzicerea serviciilor pentru exporturile de petrol rusesc
Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv interzicerea totală a serviciilor maritime pentru exporturile de petrol rusesc, a anunţat vineri preşedinta executivului european, Ursula von der Leyen, relatează Reuters. Rusia exportă peste o treime din petrolul său cu petroliere occidentale – în principal către India şi China – folosind servicii … - Spărgătorul de gheață… sau spărgătorul de buget? Primăria Sectorului 2 plătește 50.000 de euro ca să topească poleiul cu o firmă cu un singur angajat
Primăria Sectorului 2 a atribuit prin achiziție directă un contract pentru furnizarea de clorură de calciu pentru deszăpezire, în valoare de 235.600 de lei (aproximativ 50.000 de euro). Potrivit informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), achiziția a fost atribuită firmei Stabil Construct SRL, pe 2 februarie. Contractul vizează furnizarea a 1.520 de saci de … - Cine e viceprimarul cu 2,70 la bacalaureat, care va conduce Primăria Sectorului 3
Adrian Cocoș, viceprimarul Sectorului 3 din partea PSD, este cel care îl va înlocui pe Robert Negoiță, după ce DNA i-a interzis primarului să-și exercite funcția pe perioada controlului judiciar, pentru acuzația de abuz în serviciu. Robert Negoiță este urmărit penal de către Direcția Națională Anticorupție pentru asfaltarea sau construirea ilegală a mai multor drumuri, … - Sorin Vișinescu construiește ansamblul imobiliar Satina Park din Craiova care obturează un radar militar
Sorin Vișinescu, un miliardar cu afaceri în București, Craiova și Constanța este asociatul principal din compania Satina Park SRL din Craiova, care construiește complexul imobiliar acuzat de ministrul Apărării că din cauza înălțimii mari a blocurilor obturează un radar al armatei. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că un ansamblu … - Darius Vâlcov a rămas ‘tablou’ în spatele gratiilor: Operele sale, de zeci de mii de euro, ascunse inclusiv în cimitir, dar recuperate, sunt scoase la licitație
O serie de opere de artă valoroase, provenite dintr-o colecție asociată cu un celebru dosar de corupție, vor fi scoase la vânzare pe piața liberă în cadrul unei licitații organizate în București. Este vorba despre o parte a colecției fostului ministrul de Finanțe Darius Vâlcov. Evenimentul are loc marți, 17 februarie 2026, începând cu ora 18:00, …
