Comisia Europeană le cere platformelor online să depună mai multe eforturi pentru combaterea ştirilor false

La doi ani după ce au convenit asupra unui cod de bune practici autoreglementat pentru combaterea dezinformării, Facebook, Google, Twitter şi alte companii tech trebuie să depună mai multe eforturi pentru a deveni mai eficiente împotriva ştirilor false, a transmis joi Comisia Europeană, potrivit Reuters.
Ştirile false legate de COVID-19 au accelerat apelurile ca reţelele de socializare să fie mai active în combaterea fenomenului.
Companiile, printre care s-au mai numărat Mozilla şi organismele comerciale pentru industria publicităţii, au semnat respectivul cod în 2018 în încercarea de a preveni să li se impună reglementări mai dure. Ulterior, Microsoft şi TikTok s-au alăturat la rândul lor grupului.
Cu toate acestea, există unele deficienţe în acest cod, după o evaluare a unui an de funcţionare, a precizat Comisia, conform unui raport consultat de Reuters.
„Acestea pot fi grupate în patru categorii largi: aplicarea inconstantă şi incompletă a codului de către platforme şi statele membre, absenţa unor definiţii uniforme, existenţa mai multor goluri în acoperirea angajamentelor din cod şi limitările intrinseci ale naturii autoregulatorii a codului”, se arată în raport.
Vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a făcut apel la mai multe măsuri pentru contracararea noilor riscuri.
„În contextul în care asistăm la noi ameninţări şi actori, a venit momentul să mergem mai departe şi să propunem noi măsuri. Platformele trebuie să devină mai responsabile şi transparente. Trebuie să fie mai deschise şi să ofere un acces mai bun la date, printre altele”, a spus ea.
Vera Jourova lucrează în prezent la un Plan European de Acţiune pentru Democraţie pentru a întări democraţia în faţa ameninţărilor digitale.
Comisia este de asemenea pregătită să propună noi regulile incluse într-un Act privind Serviciile Digitale până la sfârşitul anului, care va spori responsabilităţile şi răspunderea pentru conţinutul de pe platformele lor.
Sursa: Agerpres
- Zeci de contracte publice pentru firma partenerei vicepremierului Dragoș Anastasiu: achiziții directe, legături politice și opacitate în cheltuirea banului publicÎn ultimii cinci ani, firma de arhitectură Unith2B, condusă de Hildegard Brandl – arhitectă și partenera vicepremierului Dragoș Anastasiu – a obținut peste 40 de contracte cu instituții publice din România, multe dintre ele fără licitație, prin achiziție directă. Valoarea cumulată a acestor contracte se ridică la zeci de milioane de euro, în contextul în …
- Datoria țării e imensă: 30.000 euro de fiecare muncitor românRomânia este astăzi îngropată în datorii. Peste 200 de miliarde de euro reprezintă datoria publică acumulată de stat, în mare parte de guvernele PSD și PNL, care au condus țara cu o inconștiență greu de descris. Iar nota de plată nu o achită politicienii, ci cetățenii care muncesc cinstit. Raportat la numărul românilor activi în …
- Aproape un milion de bătrâni trăiesc cu pensia minimă – ridicol de mică. Bolojan ia aproape 15.000 euro lunarÎn România, aproape un milion de pensionari supraviețuiesc lunar cu pensia minimă garantată, adică 1.281 de lei – echivalentul a aproximativ 250 de euro. O sumă rușinos de mică, umilitoare, care abia acoperă cheltuielile pentru hrană, medicamente și întreținere. Sunt bătrâni care au muncit o viață întreagă și care astăzi sunt tratați ca o povară. …
- PSD și PNL conduc România ca pe o feudă: corupție, birocrație, baroni locali, sărăcie, datoriiRomânia nu mai este un stat modern. A fost transformată într-o feudă condusă de două clici toxice: PSD și PNL. Totul funcționează pe bază de relații, influență și jaf organizat. Instituțiile publice au fost capturate. Banii publici, furați cu acte. Iar cetățeanul de rând este doar iobagul perfect: plătitor de taxe, fără drepturi, fără speranță. …
- L-ați mai văzut pe Iohannis? L-au aruncat la groapa de gunoi a istoriei postdecembristeZece ani a fost „marele mut” al politicii românești. Klaus Iohannis a stat în fruntea statului cu o aroganță glacială, dar cu o incompetență care a costat România enorm. Astăzi, e dispărut. Nici urmă de el. Nu mai dă interviuri, nu mai ține discursuri, nu mai există. A fost scos din peisaj ca un ambalaj …