Comisia Europeană amenință: Vom bloca Ungaria să transporte migranți cu autobuzele la Bruxelles

Comisia Europeană va utiliza toate puterile legale de care dispune pentru a împiedica Ungaria să transporte cu autobuzele migranți ilegali la Bruxelles, o măsură care ar reprezenta o escaladare gravă în confruntarea de decenii dintre executivul european și premierul Viktor Orbán.

Amenințarea Budapestei de a transporta în mod deliberat migranți dintr-un stat membru în altul este considerată o răzbunare pentru amenda de 200 de milioane de euro pe care Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a impus-o Ungariei, și pe care țara refuză să o plătească.

Niciun transfer nu a avut încă loc și nu este clar când vor avea loc acestea, dacă vor avea loc.

„În ceea ce privește anunțurile făcute de autoritățile ungare că vor transporta migranți ilegali de la frontierele sârbo-ungare la Bruxelles, într-un cuvânt, în esență, este inacceptabil”, a declarat marți un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Această acțiune, dacă va fi pusă în aplicare, va constitui o încălcare clară a legislației UE, dar și o încălcare clară a principiului cooperării sincere și loiale, dar și a încrederii reciproce. În plus, va submina și securitatea spațiului Schengen în ansamblu.”

Purtătorul de cuvânt a declarat că Comisia este „în contact” cu Budapesta pentru a se asigura că guvernul „se abține” de la a merge mai departe cu planul anunțat. De asemenea, sunt în curs de desfășurare contacte cu țările vecine Ungariei care ar putea fi potențial afectate.

„De asemenea, suntem pregătiți să ne folosim toate competențele conferite de tratat pentru a ne asigura că legislația UE este respectată”, a adăugat oficialul.

În temeiul Codului frontierelor Schengen, Comisia are dreptul de a prezenta Consiliului o propunere de introducere a unor restricții temporare, inclusiv de intrare, în zona fără pașapoarte. De asemenea, statele membre pot lua această decizie în mod unilateral, așa cum a făcut Germania în urma unui atac cu cuțitul în orașul Solingen în luna august. Atacurile, revendicate de Statul Islamic, au reaprins dezbaterea privind migrația și au alimentat apelurile la opțiuni radicale.

Convergența evenimentelor de la Budapesta și Berlin stârnește temeri că Spațiul Schengen, una dintre cele mai tangibile realizări ale blocului comunitar, ar putea înceta în curând să funcționeze, subminat de o serie de controale la frontieră necoordonate.

Comentariile Comisiei vin în urma unui val de critici exprimate de autoritățile belgiene, care au respins cu fermitate „provocarea” Ungariei și au cerut Comisiei să reacționeze „ferm și decisiv”.

Nicole de Moor, secretarul de stat belgian pentru azil și migrație, a avertizat că, în cazul în care transferurile vor avea loc, Belgia nu va acorda acces la „fluxurile de migrație care sunt instrumentalizate în acest fel”.

Cea mai recentă dispută provine din hotărârea CEJ din iunie, care a constatat că Ungaria a comis o „încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” pentru restricțiile sale stricte privind dreptul la azil. Instanța a impus țării o amendă forfetară de 200 de milioane de euro și o amendă de 1 milion de euro pentru fiecare zi în care încălcarea persistă.

Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat cu furie la verdict, numindu-l „scandalos și inacceptabil”.

„Se pare că migranții ilegali sunt mai importanți pentru birocrații de la Bruxelles decât proprii cetățeni europeni”, a declarat el în iunie.

Conflictul a escaladat rapid atunci când deputații lui Orbán au amenințat că vor plăti migranților ilegali un „bilet dus” din Ungaria în capitala Belgiei. Vineri, secretarul de stat Bence Rétvári a susținut o conferință de presă pentru a prezenta un șir de autobuze care ar urma să fie probabil utilizate în cadrul operațiunii, cu indicatoare luminoase pe care scria „Röszke-Bruxelles”. El a declarat că transportul va fi oferit „voluntar” și „gratuit”.

„Dacă Bruxelles dorește migranți ilegali, Bruxelles îi poate avea”, a spus Rétvári.

Între timp, Budapesta a cerut să recupereze 2 miliarde de euro de la Bruxelles, sumă pe care țara susține că a cheltuit-o din 2015 pentru a-și proteja frontierele interne. Comisia nu recunoaște această sumă ca fiind rambursabilă.

Disputa privind autobuzele are loc în paralel cu o dispută privind decizia recentă a Ungariei de a extinde sistemul său de Card Național la cetățenii ruși și belaruși, ceea ce, potrivit Comisiei, ar putea reprezenta o amenințare la adresa „întregului” Spațiu Schengen.