Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro din PNRR. România riscă penalități de minimum 660 milioane euro
Comisia Europeană a decis miercuri plata către România a 1,27 miliarde de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, însă, în același timp, a suspendat 869 de milioane de euro, din cauza neîndeplinirii a trei jaloane, a anunțat vineri Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene.
Cererea de plată nr 3 a cuprins 37 de reforme şi 17 investiţii, vizând tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea şi pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi a pădurilor. Cele trei neîndeplinite sunt printre cele mai importante și cu valoare ridicată.
Această sumă – 869 de milioane de euro – va fi pierdută definitiv dacă jaloanele nu vor fi rezolvate până în 28 noiembrie 2025, termenul limită.
Banii au fost suspendați din cauza modului netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor energetice de stat și la AMEPIP, dar și din cauza pensiilor speciale.
Ministerul Energiei nu a reluat procedurile de numire a noi șefi la unele companii, așa cum a cerut Comisia Europeană
Unul dintre jaloane se referă la numirea conducerii la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), super-agenția companiilor de stat. Pentru acest jalon a fost suspendată suma de 330 milioane de euro.
Au existat două încercări de numire a președintelui și doi vicepreședinți, ambele eșuate. O nouă procedura este în prezent în derulare la Secretariatul General al Guvernului, urmând să fie numită o comisie de selecție până pe data de 11 iunie.
Un alt jalon se referă la numirea administratorilor la companiile din subordinea Ministerului Energiei. Pentru acest jalon a fost suspendată suma de 227 milioane de euro.
Au fost reluate procedurile la opt companii, după ce au fost revocați 43 de administratori numiți fără respectarea regulilor de transparență : Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Însă, după cum a anunțat Boloș, mai există companii la care nu au fost reluate procedurile: SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale.
Al treilea jalon neîndeplinit se referă la pensiile speciale, suma suspendată fiind de 231 milioane euro. Legea care privește componenta de echitate pentru magistrați este trecută de dezbaterile în comisii în Senat și are două prevederi importante. Una vizează creșterea vârstei de pensionare progresiv până la 65 de ani, până în anul 2045. A doua, cea referitoare la baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, deocamdată, la 85% din veniturile nete, a spus Boloș.
România riscă penalități consistente dacă nu va prezenta reforma fiscală la cererea de plată nr 4
Guvernul negociază în prezent cu Comisia Europeană cererea de plată 4, restructurată, ceea ce înseamnă creșterea numărului de jaloane de la 46 la 95, a spus Boloș. Acesta a precizat că și valoarea cererii va crește de la 2,68 miliarde euro la 5,7 miliarde euro, „dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus”.
Cererea de plată numărul 4 include reforme precum reforma fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei cu legislația secundară care trebuie aprobată până la depunerea cererii, legile justiției, deja aprobate, codul urbanismului, codul silvic, reorganizara Romsilva și strategia hidrogenului și strategia biodiversității.
Întrebat ce se va întâmpla dacă România nu va avea reforma fiscală până în luna iulie, când trebuie trimisă cererea de plată numărul 4, ministrul Marcel Boloș a spus că „riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru țara noastră”. Penalitățile sunt de minimum 660 de milioane de euro.
