Colegiul Psihologilor, pușculița corupților Fenechiu și Băncilă! Cum se intersectează contractele bănoase ale senatorului Fenechiu, milioanele din cotizații și execuțiile politice comandate de la Brașov via RATBV

Profesiile liberale din România traversează o criză sistemică profundă, însă nicăieri mecanismele de control, opacitate financiară și interese politico-juridice nu s-au sudat mai strâns decât în interiorul Colegiului Psihologilor din România (CPR). O analiză amănunțită a documentelor interne, a circuitelor financiare și a inițiativelor legislative din ultimii ani scoate la iveală un tipar clasic de capturare instituțională. Pe de o parte, regăsim filiera legal-parlamentară, orchestrată prin cabinete de avocatură de top și transpuse în propuneri legislative menite să legifereze un monopol absolut. Pe de altă parte, descoperim o gaură neagră a banilor proveniți din cotizațiile a zeci de mii de membri, corelată cu un sistem de epurare internă condus prin comisii deontologice de fațadă, unde personaje cu dublă activitate și conexiuni politice locale execută ordine precise.

Miza este uriașă: controlul asupra unei piețe de milioane de euro și, mai grav, controlul asupra psihologilor care livrează expertize cruciale în instanțele civile și penale din România — de la stabilirea discernământului în dosare de crimă sau fraudă, până la atribuirea custodiei copiilor în divorțuri cu mize financiare colosale.

Simbioza dintre avocatură și Senat: Filiera Cătălin Daniel Fenechiu

Relația dintre senatorul Cătălin Daniel Fenechiu și conducerea Colegiului Psihologilor din România nu este o simplă coincidență de agendă publică, ci un parteneriat comercial și legislativ perfect simetric, structurat pe parcursul a aproape un deceniu. Detaliile specifice arată cum societatea sa de avocatură, SCA Fenechiu, Savu și Asociații, a asigurat infrastructura juridică de preluare și consolidare a puterii în CPR, în timp ce, în plan politic, senatorul a acționat ca vector pentru sporirea puterilor executive ale aceleiași entități.

Preluarea puterii și managementul patrimoniului pe bază de contract

Casa de avocatură a senatorului Fenechiu a fost angajată oficial de CPR în ianuarie 2018, într-un moment de maximă vulnerabilitate și tranziție instituțională. Rolul avocaților privați nu s-a rezumat la consultanță generală, ci a vizat acțiuni de forță administrativă:

• Deblocarea Monitorului Oficial: Conform rapoartelor oficiale de activitate ale CPR, în baza contractului semnat pe 10 ianuarie 2018, firma lui Fenechiu a deblocat publicarea în Monitorul Oficial a Dispoziției nr. 4 privind rezultatele alegerilor forurilor de conducere, un act esențial care a legitimat noua echipă de conducere în fața contestatarilor din sistem.
• Preluarea ostilă a activelor: Tot SCA Fenechiu, Savu și Asociații a gestionat din punct de vedere legal notificările oficiale trimise către bănci, instituții publice și proprietari imobiliari pentru preluarea sediului central, a arhivelor clasificate și a resurselor financiare ale Colegiului, asigurând izolarea vechii gărzi și controlul total asupra conturilor.
• Actele normative la comandă: Societatea de avocatură a redactat constant analize de legalitate și opinii juridice pe acte normative cu impact direct asupra profesiei. Printre acestea se numără opinii juridice privind Ordinele Ministerului Sănătății care afectau direct plaja de competențe a psihologilor clinicieni, dar și modificări strategice ale Codului de procedură disciplinară intern al CPR, instrumentul prin care opozanții din teritoriu aveau să fie reduși la tăcere.

Proiectul de lege B708/2025: Monopolul legiferat din Parlament cu ajutorul lui Fenechiu

Această colaborare comercială de lungă durată a căpătat valențe politice explozive odată cu depunerea la Senatul României a proiectului de lege B708/2025, o inițiativă menită să modifice din temelii Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog. Proiectul, asumat inițial de o listă lungă de aleși — printre care se afla la loc de cinste însuși Cătălin Daniel Fenechiu —, a fost deconectat rapid de comunitatea profesională și denunțat ca o tentativă de „feudalizare” a bazei de psihologi din România.

Prevederile proiectului B708/2025, intens criticate de Asociația Psihologilor din România (APR) și de mediul academic, vizau direct transformarea CPR într-o suprastructură de control:

• Examenul național standardizat: Introducerea obligatorie a unui examen național dur și extrem de centralizat pentru obținerea dreptului de liberă practică, eliminând de facto recunoașterea automată a diplomelor universitare și creând un filtru artificial administrat exclusiv de CPR.
• Super-puteri de control total: Proiectul muta Colegiul din zona unei autorități de certificare într-o zonă de control total asupra taxelor, creditelor de formare continuă și întregului traseu educațional al profesioniștilor. Toate detaliile financiare și logistice erau lăsate, prin lege, la discreția totală și exclusivă a Consiliului Național al CPR.
• Conflictul flagrant de interese: Contestatarii au subliniat anomalia juridică și morală prin care un parlamentar în funcție încasează sume considerabile prin firma sa de avocatură pentru a redacta normele interne ale unei instituții, ca ulterior să folosească tribuna Senatului pentru a promova legi care sporesc masiv competențele, controlul și, implicit, veniturile aceleiași instituții clienți.

Sub presiunea uriașă a comunității academice, a asociațiilor profesionale și a protestelor publice, proiectul a suferit un recul major în Parlament. Nu mai puțin de 19 deputați și senatori și-au retras semnăturile de pe inițiativă, lăsându-l izolat pe președintele Comisiei de Muncă din Cameră, Adrian Solomon (PSD Vaslui), ca unic semnatar rămas, proiectul fiind blocat și masiv amendat în comisiile de fond ale Senatului.

Gaura neagră a cotizațiilor și sediul fantomă

În timp ce la nivel legislativ se duc bătălii pentru controlul profesiei, la nivelul bazei de membri nemulțumirea a atins cote alarmante. Discrepanța dintre sumele uriașe încasate de Colegiu și serviciile oferite membrilor conturează imaginea unei mașinării de tocat bani fără nicio transparență fiscală.

În România există zeci de mii de psihologi atestați, fiecare fiind obligat prin lege să plătească taxe de înscriere, taxe de trecere în trepte de specializare, reatestări și o cotizație anuală fixă. La un calcul simplu, bugetul CPR colectează anual milioane de RON cash direct din buzunarele profesioniștilor. Cu toate acestea, destinația acestor sume rămâne un secret bine păzit.

Investigațiile anterioare au demonstrat că anumite cupluri din conducerea Colegiului s-au aflat în conflicte de interese flagrante, câștigând sume exorbitante din vânătoarea de credite și din teste obligatorii impuse arbitrar pentru accesul în profesie.

Mai mult, realitatea logistică a CPR este de-a dreptul bizară. Sediul central al Colegiului din București este, în mod practic, nefuncțional. Aproape întreaga activitate administrativă, de la depunerea dosarelor și până la eliberarea avizelor, a fost mutată complet în format online. Întrebarea legitimă pe care o ridică mii de psihologi pe forumurile de specialitate este: Unde se duc milioanele de RON strânse anual, dacă instituția nu cheltuiește aproape nimic pe logistică fizică, mentenanță, interacțiune cu publicul sau dezvoltarea unor facilități reale pentru membri? Lipsa auditurilor externe independente și refuzul constant de a publica execuțiile bugetare detaliate alimentează suspiciunile că aceste fonduri alimentează contracte preferențiale de asistență, consultanță și evenimente cu circuit închis.

Miza expertizelor judiciare și rolul Comisiei de Disciplină

Pentru a înțelege de ce este atât de important controlul absolut asupra corpului profesional al psihologilor, trebuie privit dincolo de cabinetele de terapie, direct în instanțele de judecată din România. Psihologii nu sunt doar terapeuți; mulți dintre ei sunt experți judiciari sau psihologi clinicieni ale căror rapoarte atârnă greu în deciziile magistraților.

În procesele civile — în special în divorțurile conflictuale cu mize financiare uriașe sau în cazurile de încredințare a minorilor —, raportul unui psiholog poate decide destine. El stabilește care dintre părinți prezintă alienare parentală, care are un profil psihologic stabil sau cui ar trebui să îi fie atribuit copilul (și implicit administrarea averii acestuia). În procesele penale, psihologul clinician determină discernământul în momente critice sau evaluează traumele victimelor, dictând indirect cuantumul pedepselor sau validitatea probatoriului.

Aici intervine adevărata pârghie de șantaj și control administrată de CPR: Comisia de Deontologie și Disciplină. Această comisie nu este doar un organism de autoreglare profesională, ci a devenit, conform acuzațiilor din sistem, un veritabil tribunal administrativ utilizat pentru alinierea psihologilor rebeli. Comisia are puterea discreționară de a suspenda dreptul de practică al oricărui psiholog din țară, de a deschide anchete disciplinare pe baza unor plângeri anonime sau formulate strategic de apropiați ai sistemului și de a modifica radical modalitatea în care un psiholog își poate exercita meseria. Dacă un psiholog expert refuză să livreze o expertiză în sensul dorit de anumite grupuri de interese juridice sau politice, o plângere la Comisia de Disciplină îl poate lăsa fără pâine în doar câteva luni. Este o formă subtilă și extrem de eficientă de presiune asupra actului de justiție.

Filiera Brașov: Cazul Camelia Băncilă și Conexiunile RATBV

În centrul acestui aparat de execuție deontologică se află o figură extrem de controversată, a cărei activitate profesională și politică ridică semne de întrebare majore din punct de vedere legal și etic: Camelia Băncilă, președinta Comisiei de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România.

Domiciliată în Brașov, Camelia Băncilă cumulează o serie de funcții și poziții care se bat cap în cap la nivel de program fizic, generând suspiciuni rezonabile de fals, uz de fals și încasare necuvenită de fonduri publice.

Paradoxul celor două norme întregi: Angajată la stat, șefă la București

Camelia Băncilă este angajată cu normă întreagă (opt ore pe zi) ca psiholog în cadrul Regiei Autonome de Transport Brașov (RATBV), o companie deținută de municipalitatea Brașov și finanțată din bani publici. Teoretic, în timpul orelor de program, dânsa ar trebui să se afle în sediul regiei, testând șoferii de autobuz, vatmanii și personalul auxiliar pentru a garanta siguranța călătorilor în trafic.

Practic și faptic, în exact același interval orar, Camelia Băncilă își desfășoară activitatea ca șefă a Comisiei Deontologice a CPR, participând la ședințe la București, analizând dosare de disciplină, activând în diverse ONG-uri și gestionând platformele profesionale. Există numeroase mărturii și dovezi scrise în interiorul comunității profesionale care arată că în timpul orelor de program în care este pontată cu prezență fizică la RATBV, dânsa lipsește din cadrul Regiei, fiind plecată în interes personal sau în interesul CPR. Cu toate acestea, încasează lunar un salariu întreg din banii brașovenilor, cumulând venituri substanțiale din ambele surse (RATBV și CPR).

Politizarea orelor de program: Paravan pentru rețeaua Coliban-Clem

Conexiunile politice ale Cameliei Băncilă explică parțial protecția de care se bucură la nivel local. Aceasta s-a remarcat ca o promotoare agresivă a intereselor politice ale fostului primar USR al Brașovului, Allen Coliban, și ale concubinei acestuia, Camelia Clem (cu care fostul edil are un copil).

În loc să se ocupe de evaluările psihologice ale personalului din transportul public, angajata RATBV folosește timpul de lucru și canalele de comunicare profesională pentru a promova intens imaginea publică și acțiunile cuplului Coliban-Clem. Băncilă explică constant în cercurile profesionale cât de mult ajută comunitatea Fundația „Hera” (controlată de Camelia Clem) și laudă acțiunile organizate de Allen Coliban în beneficiul psihologilor brașoveni. Această activitate de PR politic, mascată sub o umbrelă profesională și plătită din bugetul unei regii autonome a statului, arată gradul avansat de infiltrare politică. De altfel, tot ea este cea care controlează primirea sau respingerea avizelor psihologice pentru angajările cheie din interiorul structurilor municipalității brașovene, selectând discret cine este „apt” și cine „inapt” în funcție de interesele politice de moment.

Abuzul de putere capătă valențe penale în momentul în care instrumentele RATBV și cele ale CPR sunt folosite încrucișat pentru distrugerea concurenței sau a vocilor critice din Brașov. Mecanismul descris de surse din interior este pe cât de simplu, pe atât de toxic:

1. Camelia Băncilă determină sau influențează șefii din administrația RATBV să formuleze plângeri și să transmită documente oficiale către sediul central al Colegiului Psihologilor din București.
2. Aceste documente, emise sub antetul unei companii de stat, sunt ulterior preluate chiar de comisia pe care Băncilă o conduce (Comisia de Deontologie) pentru a fi folosite ca probe împotriva acelor psihologi din Brașov care îi deranjează interesele comerciale private sau politice. Practic, ea este și reclamant din umbră, și judecător direct.

Peste toate acestea, în peisajul RATBV a reafirmat recent un element extrem de grav: atribuirea contractelor de medicina muncii și control psihologic obligatoriu pentru personalul regiei. Surse din regie arată cum Camelia Băncilă a facilitat sau a determinat direcționarea acestor contracte bănoase către o firmă privată de medicina muncii cu un istoric profund infracțional. Este vorba despre o entitate unde, în trecut, toți medicii și psihologii au fost cercetați penal și condamnați definitiv pentru măsluirea grosolană a testărilor medicale și psihologice (medicii semnau fișe în absență, testele erau mânărite, iar avizele se dădeau pe bandă rulantă fără examinare reală). Faptul că o firmă condamnată penal pentru falsificarea siguranței muncii și a testelor psihologice revine la butoanele RATBV, sub atenta supraveghere a șefei deontologilor din CPR, demonstrează că miza reală nu este etica profesiei, ci controlul fluxurilor financiare.

Un sistem care necesită intervenția DNA

Cazul Colegiului Psihologilor din România depășește granițele unei simple neînțelegeri între bresle. Este un model de manual despre cum o instituție de interes public, ce gestionează dreptul de muncă al zeci de mii de oameni, poate fi transformată în pușculiță privată și bâtă disciplinară.

Intersecția dintre casa de avocatură a senatorului Cătălin Fenechiu (plătită din cotizațiile membrilor) și activitatea sa de parlamentar care propune legi pentru sporirea puterilor CPR ridică suspiciuni legitime de rețele de influență la cel mai înalt nivel. Când acest tablou este completat, la nivel local, de personaje precum Camelia Băncilă — pontată fictiv la o regie de transport public în timp ce taie și spânzură în comisiile de disciplină de la București, favorizând firme condamnate penal și interese politice usriste —, devine clar că sistemul s-a prăbușit sub propria corupție.

Comunitatea psihologilor din România, dar și cetățenii care ajung victimele unor expertize judiciare măsluite, așteaptă o reacție fermă din partea instituțiilor de control ale statului. Este timpul ca Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Curtea de Conturi să verifice în amănunt contractele SCA Fenechiu, Savu și Asociații cu CPR, foile de parcurs și pontajele Cameliei Băncilă la RATBV, dar și destinația milioanelor de RON dispăruți în serverele online ale unui colegiu condus prin dictat și opacitate.

Amendamentele de Salvare B708/2025 și Filiera Penală a Avizelor RATBV

În urma dezvăluirilor inițiale privind parteneriatul comercial și legislativ dintre structurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România (CPR) și casa de avocatură a senatorului Cătălin Daniel Fenechiu, reacțiile din sistem nu au întârziat să apară. Presiunea publică și retragerea în masă a semnăturilor celor 19 parlamentari au declanșat o operațiune de criză în culise. Pentru a menține controlul asupra unei mize financiare estimate la milioane de lei anual, rețeaua de interese a activat două paliere de avarie: salvarea din punct de vedere tehnic a proiectului de lege B708/2025 prin amendamente camuflate și intensificarea epurărilor interne coordonate de la Brașov, utilizând inclusiv structuri economice locale cu istoric penal grav.

Operațiunea „Salvarea Legii Feudale”: Deconstrucția Amendamentelor Tehnice la Proiectul B708/2025

Retragerea sprijinului politic pentru forma inițială a proiectului B708/2025 a reprezentat o lovitură de imagine majoră pentru inițiatori, dar nu și sfârșitul demersului. Documentele tehnice și anexa depusă recent la comisiile de fond ale Senatului României demonstrează o strategie de rebranding juridic extrem de rafinată. Scopul direct este „îndulcirea” textului pentru a potoli contestatarii din mediul universitar, păstrând în același timp intacte pârghiile de monopol și control financiar total.

Trucul semantic: De la „Examen Național” la „Evaluare Standardizată”

Cea mai mare rezistență din partea Asociației Psihologilor din România (APR) și a facultăților de profil a fost generată de introducerea unui examen național dur, administrat exclusiv de CPR, care anula practic valoarea diplomelor de licență și master. În noua anexă tehnică cu amendamente, sintagma „Examen Național de Admitere în Profesie” a fost ștearsă. În locul ei, artizanii juridici au introdus termenul de „Evaluare Standardizată Digitalizată a Competențelor Profesionale Directe”.

Deși termenul sună modern și mai puțin restrictiv, analiza de text arată că mecanismul rămâne neschimbat: comisiile metodologice din cadrul Consiliului Național al CPR păstrează dreptul exclusiv de a defini criteriile de evaluare, tematica și platforma software pe care se susține acest test. Practic, universitățile rămân în continuare excluse din procesul de validare a propriilor absolvenți, iar CPR își menține rolul de barieră absolută la intrarea pe piață. Se observă o tehnică legislativă clasică de camuflare: se modifică eticheta radicală a unui articol pentru a dezamorsa protestele academice, dar normele metodologice subsecvente, lăsate la latitudinea aceluiași Consiliu Național, restabilesc integral controlul discreționar.