Tudor Cîrje, tânărul care și-a ucis prietena în urma unui accident cauzat de viteza excesivă – 150 de kilometri la oră – în condiții de carosabil umed, va fi judecat pentru ucidere din culpă, și nu pentru omor, așa cum au cerut părinții victimei. Curtea de Apel Cluj a explicat decizia luată.
Curtea de Apel Cluj a decis, în august, că Tudor Cîrje, tânărul care a condus, în 2019, un bolid Mercedes, cu 150 de kilometri la oră, în apropiere de Cluj-Napoca, pe un carosabil umed și parțial înghețat, va fi judecat pentru ucidere din culpă, și nu pentru omor, așa cum a cerut familia tinerei care a murit în urma accidentului. La finalul săptămânii, instanța și-a motivat decizia.
Faptul că acesta avea un stil de a conduce „caracterizat prin viteză, prin nerespectarea semnelor de circulație sau chiar neglijență pentru propria siguranță (lipsa centurii de siguranță) caracteristic mai ales conducătorilor tineri”, a fost unul dintre argumentele principale ale Curții de Apel în luarea deciziei cu privire la judecarea lui pentru ucidere din culpă.
Ucidere din culpă sau omor. De ce e importantă încadrarea
În primă instanță, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Tudor Cîrje la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare, dar familia Gabrielei Rîpan a făcut apel împotriva acestei sentințe, pe care o consideră blândă. De asemenea, familia victimei a cerut încadrarea faptei în omor.
Avocatul familiei victimei a pledat pentru încadrarea juridică în omor cu intenție indirectă. El a depus la dosar nouă decizii în care inculpații care au produs accidente rutiere cu morți au fost condamnați pentru omor, cum este cazul lui Mario Iorgulescu.
Diferența dintre cele două încadrări constă în primul rând în pedeapsa aplicată. În cazul omorului pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani. În cazul uciderii din culpă, în situația lui Tudor Cârje, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Asta a mai rămas din mașina accidentată. FOTO: IPJ Cluj
Diferența dintre ucidere din culpă sau omor
Avocatul familiei victimei nu a susținut că avem de a face cu un omor cu intenție directă, care ar fi presupus că șoferul ar fi condus nebunește, urmârind să provoace un accident mortal.
În schimb, avocatul a invocat un omor cu intenție indirectă, caz în care făptuitorul prevede consecințele acțiunii sale (accidentul mortal) și cu toate că nu le urmărește, acceptă posibilitatea producerii lor. Astfel la intenția indirectă există două rezultate posibile: în cazul nostru, conducerea imprudentă a mașinii de către Tudor Cîrje putea să determine un accident mortal sau cei doi ajunge în siguranță acasă.
Cu alte cuvinte, instanța a trebuit să decidă dacă tânărul șofer a prevăzut faptul că modul în care conduce poate să determine un accident mortal și a lăsat soarta sa și a pasagerului în mâinile hazardului (omor cu intenție indirectă) sau a prevăzut că modul în care conduce poate să provoace un accident mortal, dar a considerat fără temei că acesta nu se va produce (ucidere din culpă cu prevedere).
Culpa cu prevedere se întâlnește cel mai des la accidentele auto. Un exemplu de culpă cu prevedere, dat de către practicieni, este al acelui șofer care se angajează într-o depășire periculoasă și neregulamentară. El știe că rezultatul acțiunii sale ar putea genera un accident, dar se bazează pe anumiți factori subiectivi sau obiectivi cum ar fi vizibilitatea bună, frânele bune, anvelope de calitate, mașină bună, experiență foarte mare în situații similare care s-au terminat cu bine.
Explicațiile instanței
Curtea de Apel a hotărât că nu există vreun temei care să determine concluzia că inculpatul a fost indiferent față de posibilitatea producerii unui accident mortal.
Instanța a stabilit că există mai multe elemente obiective pe care inculpatul s-a bazat atunci când apreciat că nu va produce un accident mortal:
– experiența sa în conducerea pe drumurile publice- „inculpatul a obținut permisul de conducere cu un an și cinci luni înainte de producerea accidentului, dar, subliniază instanța, „această perioadă scurtă de timp nu poate duce la concluzia că acesta nu a acumulat o experiență suficientă în conducerea autovehiculelor.”
– faptul că era vitezoman – inculpatul a fost sancționat contravențional de 10 ori pentru încălcarea regulilor de circulație indică că a condus destul de des autoturisme pe drumurile publice. „Numărul și tipul abaterilor contravenționale constatate anterior indică un stil de a conduce caracterizat prin viteză, prin nerespectarea semnelor de circulație sau chiar neglijență pentru propria siguranță (lipsa centurii de siguranță) caracteristic mai ales conducătorilor tineri”, a reținut instanța.
– mașina de calitate – „tipul și caracteristicile mașinii implicate în accident au fost cunoscute inculpatului și importante în alegerea mașinii cu care să fie efectuată deplasarea având în vedere condițiile meteo, iar faptul că a pilotat autovehiculul pe o anumită distanță în noaptea respectivă (Turda-Cluj-Florești-Tarnița-Gilău) a permis acomodarea cu acesta și testarea capacităților lui aspect care reiese inclusiv din variația vitezei de deplasare pe aceste sectoare de drum” – precizează isntanța.
– „lungimea segmentului de drum drept pe care a avut loc accidentul, existența unui trafic redus și caracteristicile autoturismului au permis creșterea vitezei de deplasare, carosabilul fiind umed, fără a fi acoperit de zăpadă sau polei ca urmare a temperaturii aflată la limita înghețului, dar și a efectuării lucrărilor de întreținere” – se mai arată în motivare.
L-a ajutat faptul că era vitezoman
Instanța a reținut că viteza excesivă în prezența unor condiții meteo mai puțin prielnice reprezintă singurul element care ar putea să susțină ideea unei indiferențe față de posibilele urmări nefaste. Faptul că tânărul conducea cu viteză excesivă de obicei face ca împrejurarea că a condus cu viteză excesivă în noaptea accidentului este de natură, în viziunea instanței, să demonstreze că în acel moment el nu a fost indiferent față de posibilitatea producerii unui accident mortal.
„În condițiile în care o astfel de încălcare a regulilor de circulație a mai fost experimentată anterior de inculpat fără a se produce vreun accident de circulație, și aceste element și-a pierdut conotația negativă în conștiința autorul”, a concluzionat instanța.
Astfel, Curtea de Apel a decis că judecarea tânărului va continua sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Cu s-a produs accidentul
Din expertiza criminalistică rezultă că inculpatul a depășit viteza legală cu aproximativ 54 de km/h. El a efectuat o manevră de depășire a unui autoturism, iar la revenirea pe sensul de deplasare spre Cluj-Napoca a pierdut controlul direcției de deplasare ca urmare a acționarii frânei în timpul efectuării virajului în vederea redresării. În plus, în zona axului drumului carosabilul a înghețat. Drept consecință, autoturismul a avut alunecare laterală și a intrat într-un stâlp aflat pe marginea drumului.
Tudor Cîrje, tânărul care în 2019 a produs accidentul în care a murit studenta Gabriela Ripan, rămâne în arest, fiind acum prins în timp de trafica droguri.
