Politică

Cioloș, față în față cu reacțiunea

Dacian Cioloş merge miercuri în Parlament, sperând să obţină votul de încredere pentru echipa sa şi pentru programul de guvernare. Cioloş ajunge în faţa Camerelor reunite, în termenul constituţional de zece zile de la nominalizarea sa pentru postul de premier de către preşedintele Klaus Iohannis, în urma demiterii Executivului Cîţu prin moţiune de cenzură. Eşecul negocierilor pentru formarea unei majorităţi ar putea duce la cel mai mic număr de voturi înregistrat de un premier desemnat, fiind chiar o premieră pentru România.

Calculele din Parlament arată că Cioloş, care are nevoie de 234 de voturi pentru Guvernul său, se bazează doar pe voturile USR, care are 80 de parlamentari în cele două Camere.

UDMR, prin vocea ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, a anunţat că parlamentarii Uniunii vor fi prezenţi în Parlament, însă nu vor vota pentru învestirea Cabinetului Cioloş.

PNL, PSD şi AUR spun că nu vor da votul Cabinetului Cioloş şi speră ca, un vot de respingere, miercuri să aducă mai aproape ideea declanşării alegerilor anticipate.

PNL şi USR se află, în prezent, în cădere liberă în sondaje, în timp ce PSD şi AUR au capitalizat susţinerea populaţiei, pe fondul nemulţumirilor faţă de guvernarea de dreapta.

Cum se desfăşoară şedinţa pentru acordarea încrederii Guvernului

– Preşedintele care conduce şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului.

– În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.

– După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

– Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

-În cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Cum pot fi declanşate alegeri anticipate

Dacă nici următoarea propunere de premier venită din partea preşedintelui Klaus Iohannis nu va fi votată în Parlament, teoretic, potrivit Constituţiei, preşedintele poate declanşa anticipatele.

Art. 89 din Constituţie, Dizolvarea Parlamentului, prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis deja că anticipatele sunt greu de realizat, pe actuala Constituţie deoarece se teme că va fi el însuși suspendat și demis.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.
Back to top button