Ciolacu izolat internațional: nu a fost chemat la summit-ul de pace de la Paris
Într-un moment critic pentru securitatea europeană, liderii principalelor țări europene se reunesc luni, 17 februarie 2025, la Paris, pentru un summit de urgență convocat de președintele francez Emmanuel Macron. Scopul întâlnirii este de a discuta strategii comune în contextul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Rusia privind conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, România nu a fost invitată să participe la această reuniune, o absență notabilă care ridică semne de întrebare cu privire la poziția și influența țării noastre pe scena diplomatică europeană.
Potrivit ministrului francez de Externe, Jean-Noël Barrot, summit-ul va reuni „principalele țări europene” pentru a discuta despre securitatea continentului. Deși lista exactă a participanților nu a fost făcută publică, surse diplomatice indică prezența liderilor din Germania, Polonia, Italia, Danemarca și Marea Britanie. Absența României de pe această listă a fost confirmată și de ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, care a declarat că se fac eforturi pentru „extinderea formulei participanților la summitul de la Paris”.
Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a explicat că participarea la astfel de reuniuni „ține de inițiativa statului gazdă” și că, deși România a depus eforturi diplomatice pentru a fi inclusă, „este complicat”.
Această excludere survine într-un context în care Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump, au reluat discuțiile directe cu Rusia, planificând negocieri în Arabia Saudită pentru a aborda conflictul din Ucraina. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea că aceste negocieri ar putea avea loc fără implicarea Europei, ceea ce a determinat convocarea summit-ului de la Paris.
Absența premierului Marcel Ciolacu de la această reuniune crucială ridică întrebări despre rolul și influența României în cadrul politicii externe europene. În timp ce alte națiuni își consolidează pozițiile și participă activ la discuțiile privind securitatea regională, România pare să fie marginalizată, ceea ce poate avea implicații pe termen lung asupra intereselor naționale și a relațiilor cu partenerii europeni.
Este esențial ca autoritățile române să reevalueze strategiile diplomatice și să intensifice eforturile pentru a se asigura că vocea României este auzită în forumurile internaționale, mai ales în chestiuni care afectează direct securitatea națională și regională. Doar printr-o implicare activă și o politică externă proactivă, România își poate revendica locul meritat la masa deciziilor europene.