Germania își intensifică cerințele de măsuri punitive în legătură cu hackerii ruși, pe care Berlinul îi acuză de un atac asupra parlamentului german, Bundestag. Germania se confruntă cu un „război hibrid”.
Angela Merkel este cunoscută pentru stilul său de guvernare sobru și rațional. Dar într-o dezbatere în parlamentul german, Bundestag, la 13 mai anul acesta cancelarul a fost neașteptat de emoțională în răspunsul ei la o întrebare care venea din rândurile opoziției. Ea a fost întrebată dacă guvernul știa despre cyberattack-ul din 2015 asupra Bundestag, timp în care date au fost furate chiar din propriul birou parlamentar al lui Merkel?
Merkel a spus că există „dovezi grele” că serviciile de informații rusești se aflau în spatele atacului hackerilor, în care aproximativ 16 gigabytes de date, documente și e-mailuri au fost furate din rețeaua IT a Bundestag – inclusiv mii de e-mailuri de la biroul lui Merkel din Bundestag. Cancelarul german consideră clar că cyberattack-ul este legat de ceea ce vede ea drept „strategia războiului hibrid, inclusiv dezorientare cibernetică și manipularea faptelor”.
„Pot spune sincer, mă doare”, a spus cancelarul, referindu-se clar la eforturile sale de a crea relații bilaterale mai bune cu rușii.
Comentariile directe ale cancelarului au marcat un punct de cotitură în percepția publică a amenințării reprezentate de atacurile cibernetice rusești. Un moment de cotitură care a apărut pentru prima dată cu câteva zile mai devreme, când procurorul general german Peter Frank a emis un mandat de arestare împotriva lui Dimitry Badin. Anchetatorii sunt convinși că rusul în vârstă de 29 de ani se află în spatele atacului spectaculos asupra Bundestagului în primăvara anului 2015. Programele malware ale atacatorului s-au infiltrat atât de adânc în rețea, încât rețeaua a trebuit să fie închisă complet și reconstruită.
Mandatul de arestare a fost urmat de măsuri politice. La sfârșitul lunii mai, ambasadorul Rusiei, Sergei Nechayev, a fost chemat la Ministerul German de Externe, unde i s-a spus că Berlinul va: „face presiuni pentru acțiuni la Bruxelles pentru punerea în aplicare a regimului de cibernetică al UE împotriva celor responsabili de atacul hacking de la Bundestag , inclusiv asupra lui Dimitry Badin.”
S-a convenit că, în cazul în care este amenințat cu atacuri cibernetice care ar putea avea un „impact semnificativ”, UE ar putea răspunde cu sancțiuni împotriva persoanelor și instituțiilor responsabile de agresiune. Concret, măsurile includeau interdicția de intrare în UE, plus înghețarea activelor.
Sancțiunile potențiale au fost mai presus de toate, spune Julia Schütze, manager de proiect la Transatlantic Cyber Forum, din cauza „simbolismului politic-strategic”.
Începând cu luna iulie, Germania va prelua președinția rotativă a consiliului UE, iar ministerul de externe a declarat pentru dw.com că Berlinul „a prezentat propuneri pentru o listă de sancțiuni” legate de atacurile hackerilor și colaborează strâns cu partenerii săi din UE. „Cu toate acestea, este un proces lung care începe la un grup de lucru al Consiliului European de la Bruxelles:„ Grupul de lucru orizontal pentru problemele informatice ”.
Dar diplomații germani insistă că o listă de sancțiuni propuse va fi prezentată la Bruxelles pe 3 iunie.
- România, pe locul doi în UE la scumpirile din industrie. Prețurile producției au explodat cu 14,3% într-un singur an
- Bolojan a primit un mare flit. Apelul la economie nu s-a văzut în consum. Cererea de energie a urcat la aproape de recordul verii
- Sistemul de Asistență Socială din Sectorul 2, o condamnare la moarte prin birocrație: cazul Nicolae Mircea Zambra Iosipescu
- Șantier din București, prins că scotea ilegal apă din pânza freatică și o arunca direct în canalizare. Lucrările au fost suspendate
- Scandal în justiție după schimbarea judecătoarei din dosarul Robert Negoiță. Fost judecător suprem: „Sabotează și ultima fărâmă de încredere în puterea judecătorească”
