Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei

Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019. 

Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor. 

Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an. 

După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei. 

Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare. 

Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere. 

Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.   

În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB. 

Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare. 

România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare. 

Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii. 

În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice. 

În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei. 

În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor. 

În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment. 

BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.

Sursa: www.zf.ro

• 
  Jocurile de culise ale lui George Simion: Scandalul „Grindeanu la Timișoara” demonstrează că liderul AUR este doar un instrument al sistemului
  Un nou episod politic scoate la iveală prăpastia dintre retorica zgomotoasă a lui George Simion și acțiunile sale reale de culise. Propunerea recentă ca pesedistul Sorin Grindeanu să primească titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei, inițiată formal de Marcel Mihoc, pare să fi fost, în realitate, regizată direct de liderul AUR. Acest scandal dezvăluie …
• 
  Firma discretă abonată la banii Primăriei Chitila. Aproape trei milioane de lei din achiziții directe sub administrația lui Emilian Oprea
  De aproape 30 de ani, Primăria Chitila este condusă de același om: liberalul Emilian Oprea. În jurul unei administrații controlate de atât de mult timp s-a format o rețea stabilă de colaboratori, furnizori și constructori plătiți din bugetul local. Printre firmele care au crescut constant din contractele orașului se află și NOVA ABI CONSTRUCT SRL, …
• 
  PSD, UDMR și aripa conservatoare din PNL ar putea forma noul Guvern
  S-a bătut palma pentru un nou guvern. Un politic – cu premier independent – format din PSD, UDMR și aripa conservatoare din PNL. Acesta este, în prezent, cel mai plauzibil scenariu, potrivit unor surse politice. Săptămâna viitoare sunt așteptate consultări și discuții, atât oficiale, cât și informale, la Palatul Cotroceni, în încercarea de a identifica …
• 
  Terenuri de padel ridicate fără autorizație de fiul procurorului Gigi Valentin Ștefan? Poliția Locală tace
  Ani la rând, în Constanța s-a vorbit în șoaptă despre oameni considerați intangibili. Despre influență, relații și o rețea de teamă care făcea instituțiile să evite răspunsuri, să amâne controale sau să se comporte ca și cum anumite nume nu puteau fi atinse niciodată. Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat. Iar această schimbare trebuie înțeleasă până …
• 
  Aici sunt banii dumneavoastră! Doi directori plătiți regește pentru număratul banilor din parcările orașului Piatra-Neamț. „Generalul” e pensionar MAI
  Societatea municipalității pietrene Parking SA este condusă, din primăvara anului trecut, de doi directori, unul general, celălalt adjunct. Unul e pensionar special MAI, venit de la Prefectura Neamț, unde a fost șef al Serviciului Pașapoarte, iar în prezent este și consilier local la Săvinești, altul, fost director al aceleiași societăți, potrivit Atacul.ro. Este vorba despre pensionarul Constantin Roman, membru …